„Rusia a început cel mai mare exerciţiu militar din istoria sa modernă”, titrează Gazeta.ru, detaliind că în Extremul Orient rus au început manevrele militare Vostok-2018, cu participarea a aproape 300.000 de militari, a zeci de mii de mașini blindate, elicoptere, avioane și vehicule aeriene fără pilot. În plus, la una dintre etapele exerciţiului vor participa şi forțe militare din Mongolia și din China, adaugă publicaţia rusă. „Kremlinul depune eforturi susţinute pentru a-şi etala forţa militară din cauza relaţiilor sale în continuă deteriorare cu Occidentul” remarcă revista Newsweek, explicând că în fiecare an Rusia organizează astfel de manevre pe care le prezintă, în general, ca fiind cele mai mari şi cu cifre exagerate. „Semnificativă este însă participarea pentru prima oară a Chinei la aceste exerciţii”, mai scrie revista americană, comentând că deşi demersul este simbolic, el reflectă adâncirea relaţiilor dintre cele două ţări. „Atât Rusia, cât şi China sunt nemulţumite de ceea ce, în opinia lor, ar fi o ordine internaţională nedreaptă, dominată de Statele Unite. În ultimul deceniu, cele două ţări şi-au lărgit cooperarea economică şi politică, iar participarea Chinei la manevrele militare ale Rusiei sugerează că se are în vedere şi o cooperare mai largă în probleme de securitate”, mai scrie Newsweek. Şi Washington Post consideră că Beijingul şi Moscova doresc să transmită un „mesaj fără echivoc” Washingtonului, şi anume că aceşti doi rivali istorici devin aliaţi pentru a înfrunta Statele Unite. De altfel, colaborarea militară a fost dublată marţi de întâlnirea dintre preşedintele rus Vladimir Putin şi preşedintele chinez Xi Jinping, în cadrul Forumului Economic Estic, desfăşurat tot la Vladivostok. Dincolo de imaginile inedite ale celor doi lideri preparând clătite, temele au fost cât se poate de serioase. Tensiunile comerciale cu SUA, sancţiunile americane, dar şi divergenţele strategice asupra Asiei Centrale au fost printre principalele teme de discuţie, potrivit South China Morning Post. „Climatul geopolitic impredictibil face ca legăturile Rusia-China să fie şi mai importante” a subliniat preşedintele chinez, potrivit Russia Today, în timp ce preşedintele rus a subliniat importanţa cooperării regionale, potrivit agenţiei Tass. În plus, Financial Times notează că cei doi lideri promit să facă front comun pentru a lupta împotriva protecţionismului american în domeniul economic.
Pe frontul european, tensiunile continuă. Ungaria se află sub pericolul activării articolului 7 pentru „risc clar de încălcare gravă” a statului de drept, mai ales după ce vocilor critice li s-a alăturat şi cancelarul austriac Sebastian Kurz. „Orban ar trebui pedepsit”, titrează EuObserver, citându-l pe Kurz care a declarat că reprezentanţii partidului său vor vota pentru activarea articolului 7 cu justificarea că „Nu există compromis în privinţa statului de drept. Valorile fundamentale trebuie protejate”. Le Monde prezintă principalele critici imputate Ungariei: ameninţările la libertatea presei, repunerea în discuţie a independenţei justiţiei, atacurile regulate împotriva organizaţiilor neguvernamentale, renaşterea antisemitismului şi repunerea în discuţie a unor drepturi sociale, la care se adaugă politica regimului Orban privind migraţia şi refuzul său de a accepta principiul solidarităţii europene. Cotidianul francez aminteşte că procedura a mai fost activată o singură dată, la sfârşitul anului 2017, împotriva guvernului polonez, dar că, deşi considerată radicală şi stigmatizantă, aceasta nu şi-a dovedit eficienţa până în prezent. În replică, premierul ungar a avut marţi după-amiază o intervenţie în Parlamentul European, pentru a apăra Ungaria, care, spune el, „e de o mie de ani membru al familiei europene”, notează La Repubblica. Ziarul italian observă că, susţinut de consensul intern, Orban nu a avut probleme să se poziţioneze în mod direct împotriva instituţiilor europene: “Ungaria va fi condamnată deoarece a decis că nu va fi ţară pentru imigraţie. Dar noi nu vom accepta ameninţări şi şantaj din partea forţelor pro-migraţie: ne vom apăra frontierele, vom opri migraţia clandestină chiar şi împotriva voastră, dacă este necesar”, a afirmat premierul ungar. Un discurs diametral opus, a avut, tot marţi şi tot în Parlamentul European, premierul grec, Alexis Tsipras. Pozând în rol anti-Orban, după cum remarcă publicaţia greacă Protagon, Tsipras a subliniat că deşi lovită economic, Grecia „a rezistat tentaţiilor urii” şi a oferit o lecţie de umanitate, colaborând cu UE şi organismele internaţionale pentru înfruntarea valurilor migratorii, în timp ce alţii ridicau garduri, cu referire directă la Orban. Premierul grec a vorbit despre pericolul existenţial prin care trece UE, avertizând că actualele crize cu care se confruntă Uniunea tind să se transforme într-o criză structurală a întregii construcţii europene şi că un eventual eşec în a da răspunsuri democratice şi funcţionale la provocările contemporane „va avea drept consecinţă inevitabilă triumful xenofobiei şi reanimarea antagonismelor naţionaliste”. Acest lucru „va transforma Europa într-un continent fărâmiţat, fără unitate, fără coeziune, fără un rol internaţional şi fără perspectivă”, a mai spus premierul grec.
Miercuri este aşteptat, tot în plenul Parlamentului European, ultimul discurs anual al actualului preşedinte al Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, despre starea Uniunii Europene. „O stare de dezuniune”, consideră Bloomberg, remarcând că viziunea asupra unei Europe mai unite a fost îngreunată de ascensiunea populiştilor de-a lungul şi de-a latul continentului. Politico se arată deja sceptic cu privire la ecoul discursului lui Juncker asupra europenilor. „Ceea ce se cere de la un preşedinte al Comisiei Europene sunt deopotrivă mai multe puteri, dar şi mai mult talent politic care să potrivească erei noastre digitale, un om capabil să unească europenii în jurul unui scop comun. Până atunci, discursul şefului UE despre starea Uniunii va fi mai degrabă aspiraţie decât inspiraţie” conchide Politico. (Carolina Ciulu)/cciulu
