Din întreaga Catalonie, au sosit ieri la Barcelona peste 1500 de autobuze pentru a participa la marşul organizat cu ocazia sărbătorii naţionale catalană, numită Diada. Manifestarea a avut un evident accent politic, mulțimea solicitând independenţa regiunii.
Potrivit estimării făcute de poliţia locală, aproximativ un milion de oameni au ieşit în stradă cerând crearea republicii catalane independente la chemarea organizaţiei civice numită Marea Adunare Naţională Catalană (ANC) – scrie cotidianul britanic Evening Standard. Potrivit organizatorilor demonstranţii au sosit la Barcelona de pe tot teritoriul regiunii Catalonia. Aceştia au venit cu peste 1500 de autobuze şi sute de tractoare.
Manifestarea a început exact la ora 17 şi 14 minute, pentru că în anul 1714 la acea zi a început bătălia de la Barcelona în cursul căreia, în timpul războiului pentru tronul Spaniei, armata lui Filip al V-lea a ocupat oraşul. Din acest motiv, evenimentul a debutat cu păstrarea unui minut de reculegere, iar apoi a fost trasă o rachetă de semnalizare şi lumea a fost îndemnată să producă un zgomot cât mai mare.
„Independenţa” – a scandat mulţimea. La marş a participat preşedintele catalan, Quim Torra, membrii guvernului catalan autonom şi reprezentanţii partidelor pro-independenţă. Nu au fost prezenţi însă liderii partidelor care sprijină unitatea spaniolă, cum ar fi partidul de orientare liberală Cetăţenii (Ciudadanos), Partidul Socialist Catalan (PSC) şi Partidul Conservator Popular (PP).
Această manifestare are loc după mai puțin de un an de la organizarea referendumului pentru independenţa Cataloniei, la care majoritatea covârşitoare a votanţilor a votat în favoarea desprinderii regiunii de Spania. Chiar dacă acest referendum nu a fost recunoscut nici de către Curtea Constituţională spaniolă şi nici de Uniunea Europeană, care o consideră o problemă internă a Spaniei, tendinţa secesionistă a rămas o opţiune politică importantă pentru majoritatea catalanilor. Fostul preşedinte catalan Carles Puigdemont a fost demis, împotriva lui s-a emis un mandat de arestare internaţională, însă – aşa cum demonstrează şi manifestarea de ieri – tezele lui sunt împărtăşite de o bună parte a catalanilor.
Motivul tendinţelor de independenţă ale Cataloniei este explicat de către specialişti pe de o parte prin argumente istorice (Catalonia independentă a devenit victima luptelor pentru moştenirea tronului Spaniei, şi pretinde o corectare acestei nedreptăţi istorice), pe de altă parte cu un argument economic, şi anume că este regiunea cea mai bogată a Spaniei care produce 20% din PIB-ul ţării, şi catalanii nu mai vor să-și împartă profitul cu Madridul. Probabil că fiecare dintre aceste explicaţii este adevărată. Intensificarea acestei mişcări însă, este cauzată și de tendinţele europene. Uniunea Europeană s-a dovedit a fi un organism greoi, birocratic şi ezitant, care nu a putut gestiona provocări cum sunt criza refugiaţilor, problema Greciei sau expansiunea Rusiei în Ucraina şi în Siria. În aceste condiţii, mai multe forţe politice s-au îndreptat spre întărirea statului naţional în detrimentul organismelor supranaţionale. Căutarea soluţiilor individuale în locul celor globale a consolidat mişcările separatiste, nu doar în Catalonia, dar şi în Irlanda de Nord, în Scoţia şi chiar în Ţara Galilor. Acest fenomen apare şi în Corsica (să nu uităm că Gilles Simeoni, conducătorul naţionaliştilor corsicani, anul trecut a salutat rezultatul referendumului catalan şi a declarat că deocamdată nu se pune problema organizării unui referendum referitor la independenţa Corsicăi, dar într-un viitor nu foarte îndepărtat această problemă se va înscrie pe ordinea de zi).
Viitorul curentelor separatiste depinde în mare măsură de rezultatul alegerilor europarlamentare de anul viitor. Mai mulţi analişti – citaţi de Politico – sunt de părere că partidele populiste îşi vor consolida poziţiile în viitorul Parlament European, lucru care ar putea să favorizeze aceste mişcări pentru independenţă. Pe de altă parte însă, analiza făcută de jurnaliştii de la portalul maghiar index.hu elaborată pe baza datelor publicate de institutul european Poll of polls arată că în anul 2019 structura politică a Parlamentului European nu se va schimba în mod esenţial.
Indiferent însă de rezultatul alegerilor din luna mai 2019, în cazul în care guvernele nu acordă atenţie mişcărilor de independenţă şi refuză un dialog real cu partidele regionale, aceste tendinţe pot reprezenta o nouă sursă de tensiuni în Europa.
Székely Ervin, Rador
