Discursul despre Starea Uniunii, susţinut de preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, reţine atenţia presei internaţionale. În ultima sa prezentare la cârma Uniunii, Juncker a avertizat asupra naţionalismului exagerat din Europa şi a susţinut că UE ar trebui să joace un rol mai pregnant în evoluţiile mondiale, notează EUObserver. Între punctele marcate în discurs s-au numărat negocierile pentru Brexit, politica externă, aspectele economice şi reglementările privind imigraţia. De asemenea, consemnează EUObserver, Juncker a afirmat că Europa „nu va fi niciodată o fortăreaţă care întoarce spatele lumii aflate în suferinţă”, ci lansează propunerea unei super-Frontex, o poliţie de frontieră cu 10.000 de agenţi, care să fie trimişi pe teren până în 2020. Liderul european a făcut apel către Uniune să îşi mobilizeze forţele politice, economice şi militare, discursul său fiind dominat de planuri de transformare a UE într-o super-putere diplomatică, reţine revista Time. Cam obosit, cu argumente care nu au impresionat audienţa şi cu propuneri prea puţin ambiţioase, discursul lui Jean-Claude Juncker a părut a fi o intervenţie prea veche pentru o Europă aflată într-o fază critică, în pragul unor alegeri decisive, opinează La Stampa.
Ultimul spectacol al lui Juncker a fost marginalizat de drama lui Orbán, ironizează Financial Times. Parlamentul European a votat pentru iniţierea procedurilor de activare a Articolului 7 împotriva Ungariei, solicitând statelor membre ale UE să examineze starea democraţiei în această ţară şi avertizând că există riscul de încălcare a valorilor europene de către guvernul premierului Viktor Orban. Articolul 7 este denumit „arma nucleară” a UE, căci poate duce la suspendarea dreptului de vot în cadrul Consiliului, atenţionează Le Monde. Votul din Parlamentul European este o „răzbunare a politicienilor pro-imigraţie împotriva Ungariei”, a reacţionat ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, citează Le Soir.
La conferinţa regională pe teme economice, de la Vladivostok, preşedintele rus Vladimir Putin a afirmat că Rusia cunoaşte identitatea celor doi bărbaţi pe care Marea Britanie îi acuză de a fi autorii atacului cu agent neurotoxic, din oraşul englez Salisbury, informează The Guardian. Putin a respins afirmaţiile Marii Britanii potrivit cărora bărbaţii ar fi agenţi de servicii secrete militare, susţinând că aceştia sunt civili, adaugă The Independent.
În timp ce Rusia a lansat cel mai mare exerciţiu militar de la Războiul Rece, cu participarea, în premieră, a trupelor chineze, România, Turcia şi Polonia şi-au exprimat îngrijorarea cu privire la ceea ce au numit „postura militară vizibilă, din ce în ce mai ofensivă” a Rusiei, lângă graniţele NATO, reţine The New York Times. Miniştrii de externe ai celor trei membri ai NATO au emis o declaraţie prin care condamnă „încălcarea repetată a spaţiului aerian al NATO, continuarea acumulării militare în Crimeea şi Kaliningrad” şi „încălcarea continuă a obligaţiilor şi angajamentelor privind controlul armamentului”, menţionează The New York Times.
Exerciţiile militare comune desfăşurate de Rusia şi China vor avea loc în mod regulat, a declarat ministrul rus al Apărării, Serghei Şoigu, citează Tass. La rândul său, ministrul chinez al Apărării, Wei Fenghe, a subliniat importanţa cooperării militare dintre Rusia şi China la nivel operaţional şi strategic. Mesajul acestor exerciţii comune, transmis Occidentului, este simplu, scrie The Moscow Times şi explică: „Dacă America va continua să împingă Rusia într-un colţ, o va forţa să se arunce mai tare în braţele ferme ale Chinei. Conduse într-o regiune învecinată cu China şi Mongolia, aceste exerciţii semnalează ce ar putea însemna o alianţă militară în ascensiune, crede Asia Times.
Liderii Japoniei şi Rusiei au convenit să analizeze conducerea comună a contestatelor insule capturate de Moscova la finele celui de-al doilea Război Mondial, oferind o foaie de parcurs pentru restabilirea relaţiilor diplomatice depline, după şapte decenii, consemnează The Wall Street Journal. Preşedintele rus Vladimir Putin a sugerat un acord de pace cu Japonia fără precondiţii, adaugă The Japan Times. Japonia încearcă acum să deblocheze impasul asupra disputei teritoriale consolidând încrederea cu Rusia, crede ziarul nipon, prin intensificarea cooperării economice.
(Cristina Zaharia)
