Într-un context politic european marcat de tendinţe centrifuge şi izolaţioniste, presa internaţională reţine două teme cu potenţială importanţă pentru menţinerea coeziunii Uniunii Europene. În timp ce momentul decis pentru decuplarea Marii Britanii de UE se apropie cu paşi repezi, primarul Londrei propune un nou referendum pe această temă. Iar în celălalt capăt al Europei, preşedintele Comisiei Europene participă la Summitul Celor Trei Mări, organizat la Bucureşti, unde este aşteptat să apere din nou proiectul comun european. Revenind la subiectul Brexit, Bloomberg notează că primarul Londrei, Sadiq Khan, critică modul în care au fost derulate negocierile pentru Brexit şi opinează că rezultatul de până acum este nesatisfăcător. „Primarul londonez îşi alătură vocea celor care cer un al doilea referendum pe tema Brexit, punând astfel presiune pe liderul laburiştilor, Jeremy Corbyn, înainte de conferinţa anuală a partidului”, care are loc în această săptămână. „Modul în care guvernul conservator a gestionat negocierile cu Uniunea Europeană a fost extrem de slab”, a opinat Khan şi a subliniat că ar trebui organizat un nou referendum în care „publicul britanic să îşi spună o primă părere legată de rezultatul negocierilor”, mai scrie Bloomberg. Citat de siteul Politico.eu, primarul Londrei şi-a exprimat temerea că negocierile s-ar putea încheia fără niciun acord şi a sugerat că cetăţenii „trebuie să preia controlul”. Potrivit primarului, aceasta înseamnă „un vot public despre orice acord sau lipsa unui acord dar şi despre opţiunea de a rămâne în Uniunea Europeană”.
Despre proiecte comune care menţin coeziunea Uniunii urmează să se discute şi la summitul Iniţiativei celor Trei Mări, eveniment organizat astăzi şi mâine în Bucureşti şi la care participă şefi de stat şi de guvern, miniştri dar şi preşedintele Comisiei Europene. Jean Claude Juncker va susţine mâine un discurs la reuniune, anunţă agenţiile de presă. „Summitul reuneşte la Bucureşti reprezentanţi ai ţărilor situate între Marea Baltică, Marea Adriatică şi Marea Neagră. Participanţii îşi vor exprima sprijinul politic pentru proiecte prioritare de interconectare regională în domeniile energie, transporturi şi mediu digital”. Va fi discutată şi „crearea unei reţele de camere de comerţ în statele participante”.
Presa internaţională continuă să urmărească situaţia din Siria, ţară măcinată de şapte ani de război. Într-un articol cu titlul „Erdoğan şi Putin: Demersuri diplomatice în ritm alert”, publicaţia turcă Habertürk informează că preşedinţii Turciei şi Rusiei se întâlnesc a doua oară în ultimele zece zile, în încercarea de a găsi o soluţie politică pentru criza siriană. Săptămâna trecută, cei doi s-au întâlnit şi cu preşedintele iranian, la Teheran. Turcia, Rusia şi Iran, ţări garante ale procesului de la Astana, s-au mai întâlnit în format tripartit la Soci, în noiembrie 2017, şi la Ankara, în aprilie 2018, mai aminteşte Habertürk.
În Statele Unite, administraţia Trump are de trecut un test important în ceea ce priveşte răspunsul la un dezastru natural de proporţii, comentează The Guardian, făcând referire la uraganul Florence. În Carolina de Nord şi Carolina de Sud şi-au pierdut viaţa cel puţin 12 persoane, Casa Albă decretând stare de calamitate naturală în statul din nord. „Florence este primul test de dezastru natural pe care îl trece administraţia Trump după ce uraganul Maria a devastat Puerto Rico în septembrie 2017, făcând aproape 3.000 de victime”, arată The Guardian. Şi estul Asiei este afectat de un taifun care a lăsat în urmă peste 60 de morţi. La o zi după ce a lovit coasta filipineză, taifunul Mangkhut a ajuns în Hong Kong şi China, scrie The Washington Post. Peste jumătate de milion de persoane au fost evacuate în provincia Guangdong. Numeroase străzi au fost acoperite de apă în provincia Macao, ai cărei locuitori îşi amintesc încă dezastrul lăsat în urmă, anul trecut, de taifunul Hato, soldat cu zece morţi şi sute de răniţi, notează The Washington Post.
„De ce creşte numărul uraganelor care poartă nume omeneşti?”, se întreabă The Guardian. Şi identifică drept una dintre cauze schimbările climatice generate de factorul uman. În urma acestor modificări, apele oceanelor se încălzesc rapid, ceea ce înseamnă că şansele de producere a uraganelor sunt tot mai mari. Un element de referinţă, măsurat din 1970, este temperatura apei la o adâncime de 2.000 de metri, de unde specialiştii consideră că uraganele îşi trag energia. Anul trecut s-a înregistrat cea mai mare temperatură măsurată, ceea ce duce la o intensificare a puterii şi o creştere a numărului uraganelor, avertizează The Guardian. (Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)/fmatei/sdm2
