Avioanele de vânătoare ale NATO au făcut deja în acest an 260 de decolări de urgență („scrambles” în jargon) – de 180 de ori pentru a intercepta avioane militare și 70 pentru avioane civile adesea fără contact radio -, arată cifrele comandamentului general aerian al Alianței atlantice (Aircom).
Peste o treime (65) dintre „scrambles” au avut loc deasupra țărilor baltice (Estonia, Letonia și Lituania), care nu dispun de avioane de luptă și fac apel la detașamente aliate pentru a asigura, prin rotație la patru luni, poliția aeriană în spațiul lor aerian, a precizat Aircom cu ocazia unei vizite la centrul de comandă al operațiunilor aeriene („Combined Air Operations Centre”, CAOC) de la Torrejon de Ardoz, lângă Madrid.
Este vorba de cifre de până la 31 iulie. Avioane F-16 belgiene și Eurofighter germane au efectuat joi, plecând de la bazele din Siauliai (Lituania) și Amari (Estonia) o intervenție deasupra Mării Baltice pentru a întâmpina avioane rusești care se apropiau de spațiul aerian al NATO.
Potrivit oficialilor NATO, majortatea alarmelor – care nu se traduc neapărat prin decolări – sunt din cauza unor avioane civile, adesea fără contact radio cu turnul de control aerian de la sol, o situație calificată drept „commloss” de militarii NATO. Dacă problema se rezolvă spre satifacția Eurocontrol, organizația civilă europeană pentru securitatea navigației aeriene, nu mai este necesar să se ridice de la sol avioane de vânătoare alarmate, a explicat miercuri comandantul CAOC de la Torrejon, generalul spaniol Rubén García Servert.
Anul cel mai fast pentru interceptoarele NATO – 40 din 60 de avioane de vânătoare mobilizate 24 de ore din 24, șapte zile din șapte pe circa 35 de baze – a fost 2016, cu 504 „commloss”, care au dus la 76 de decolaje de alarmă, în vreme ce incursiunile de avioane rusești în proximitatea spațiului aerian aliat au generat 780 de „scrambles”.
Traducerea: Gabriela Sîrbu/
LE VIF (Belgia), 15 septembrie
