Atacul armat comis sâmbătă la o paradă militară din oraşul Ahvaz din Iran amplifică şi mai mult tensiunile deja existente între Teheran şi Occident. Iranul dă vina pe SUA şi pe aliaţii acestora din Golf pentru atacul soldat cu cel puţin 29 de morţi, acuzând aceste ţări că susţin grupuri armate de separatişti arabi din aşa-numita Rezistenţă ahvază, care a revendicat atacul, scrie Al Jazeera. Potrivit Tehran Times, preşedintele Rouhani acuză SUA că încearcă să provoace haos în Iran. Dar în vizor sunt luate şi câteva ţări europene, printre care Olanda, Danemarca şi Marea Britanie, ai căror ambasadori au fost convocaţi la Ministerul iranian de Externe cu acuzaţia că ar găzdui membri ai acestei grupări pe care Europa nu a declarat-o ca fiind teroristă. Ambasadorul american la ONU, Nikki Haley a respins însă acuzele şi a îndemnat Teheranul să se aplece cu mai multă atenţie asupra problemelor interne care generează tensiunile din societatea iraniană, notează Reuters. Remarcând tensiunile regionale în creştere, Deutsche Welle consideră că atacul evidenţiază fractura geopolitică generată de lupta dintre Iran şi Arabia Saudită pentru o influenţă cât mai mare în Orientul Mijlociu.
Instabilitatea din Orientul Mijlociu are consecinţe majore şi asupra Uniunii Europene, prin valul de migranţi pe care îl generează şi care produce schimbări radicale în plan politic şi social. UE rămâne divizată în privinţa soluţiilor pentru contracararea acestui val, deşi la sfârşitul săptămânii trecute liderii au dezbătut din nou problema ore în şir într-un summit informal la Salzburg, constată Panorama. Cotidianul italian notează că dincolo de ideea de a începe negocieri cu Egiptul şi alte ţări din Africa de Nord pentru stoparea pe teritoriul lor a migranţilor care se îndreaptă spre Europa, ţările europene nu au reuşit să găsească prea multe puncte comune. La Stampa vorbeşte chiar de o punere la colţ a Italiei care este sceptică faţă de o consolidare a Frontex, paza europeană de frontieră şi de coastă, dorită de Franţa şi Germania. Ziarul italian preia avertismentul preşedintelui francez Emmanuel Macron cum că ”ţările care nu sunt de acord cu consolidarea Frontex vor ieşi din spaţiul Schengen” şi preconizează, în perspectivă, izolarea Italiei de spaţiul circulaţiei comune, dar şi tăierea fondurilor structurale pentru ţări, precum Ungaria, care refuză să primească refugiaţi.
Preşedintele francez are însă, la rândul său, propriile probleme. Popularitatea lui a ajuns la cel mai scăzut nivel, notează Le Figaro, detaliind că, potrivit ultimului sondaj de opinie, 70% dintre francezii întrebaţi sunt nemulţumiţi de acţiunile sale. Lucrurile nu stau mai bine nici pentru cancelarul german. Potrivit ediţiei de duminică a revistei Bild, doar 67% dintre germani au încredere că liderii coaliţiei de guvernământ pot lucra împreună, mai ales după disputele încă nerezolvate cu privire la demiterea şefului agenţiei de informaţii interne. În plus, viaţa politică germană este bulversată de extrema dreaptă. Mişcarea antimigraţie, Alternativa pentru Germania, a urcat în ultimele sondaje pe locul al doilea în intențiile de vot (18%), după partidul de centru-dreapta al Angelei Merkel, profitând de slăbirea politică foarte clară a cancelarului, constată cotidianul belgian Le Vif.
„UE îngroapă planul pentru Brexit al Theresei May” titrează Courrier International care, analizând presa britanică, vorbeşte despre o umilire şi o catastrofă pentru premierul Theresa May, somată de UE să facă noi propuneri după respingerea fără echivoc a planului său de ieşire a Marii Britanii din blocul comunitar. The Guardian anticipează însă momente şi mai sumbre pentru Marea Britanie chiar dacă recunoaşterea impasului din negocieri a picat ca un trăsnet. În această situaţie incertă, în Partidul Conservator, de guvernământ, se vorbeşte, potrivit Sunday Times, despre posibilitatea declanşării unor noi alegeri anticipate în luna noiembrie, în timp ce Partidul Laburist, principalul partid de opoziţie, este divizat în privinţa susţinerii unui nou referendum pentru Brexit, în ciuda mitingului la care mii de oameni au cerut un astfel de referendum, chiar în timpul desfăşurării conferinţei anuale a partidului, constată The Independent. În acest timp, statele membre UE continuă să dea dovadă de o remarcabilă unitate în voința de a păstra acquisul comunitar și proiectul politic pe care îl reprezintă Europa, chiar dacă Malta și câteva țări, precum Polonia, se arată mai sensibile la pozițiile britanice, remarcă Le Monde. „O mare parte a britanicilor și a aleșilor lor s-au legănat în iluzii privind fezabilitatea și costul Brexit, iar doi ani mai târziu, ei tot nu par gata să înfrunte realitatea raportului de forțe cu UE, nici consecințele concrete ale divorțului de Uniune pentru țara, economia și viața lor zilnică”, explică ziarul francez. „Cu toate acestea, cei 27 vor trebui, la un moment dat, să dea dovadă și de deschidere. Chiar dacă au dreptate să apere ceea ce constituie bazele Uniunii, ei nu trebuie să uite că Marea Britanie va rămâne o țară europeană, vecinul nostru cel mai apropiat spre vest și un partener indispensabil în materie de securitate și apărare şi că trebuie să găsim împreună un acord care să protejeze Europa fără a-i umili pe britanici”, conchide Le Monde. /cciulu/aionescu
RADOR, Carolina Ciulu
