Cea de-a 73-a Adunare Generală a ONU îşi deschide porţile pentru ceea ce Le Monde numeşte cea mai mare întâlnire a diplomaţiei mondiale. Participarea este cea mai numeroasă din ultimii ani, fiind prezenţi la New York 133 de şefi de stat şi de guvern. La fel de notabilă este însă şi absenţa a „doi mari grei de pe scena internaţională”, şi anume a preşedintelui rus, Vladimir Putin, şi a celui chinez, Xi Jinping, observă ziarul francez. Totodată, Le Monde avertizează că „nicicând sistemul multilateral instituit după cel de-al Doilea Război Mondial, a cărui inimă o reprezintă Națiunile Unite, nu s-a mai aflat într-o criză atât de mare – marcată de ascensiunea naționalismului și a populismului”. La ONU, liderii lumii vor aborda problemele globale, de la războaiele din Orientul Mijlociu şi armele nucleare nord-coreene până la valurile de migranţi şi schimbările climatice, dar poziţiile lor se vor baza pe două viziuni contrastante asupra lumii: suveranitate naţională, pe de o parte, şi multilateralism, pe de altă parte, remarcă şi Wall Street Journal. Publicaţia economică reliefează în primul rând divizarea dintre America şi Europa. După retragerea Statelor Unite dintr-o serie de tratate internaţionale, se aşteaptă ca preşedintele Donald Trump să pledeze la ONU pentru suveranitate naţională, în timp ce europenii vor repeta că abordarea unilaterală este o cale greşită. Europenilor li se alătură şi secretarul general al ONU, Antonio Gutteres, care a avertizat încă de la ceremonia de deschidere a Adunării că „într-o perioadă de fragmentare şi polarizare, lumea are nevoie ca această adunare să arate importanţa cooperării internaţionale”, mai notează Wall Street Journal. Cu toate acestea Washington Post anticipează că Donald Trump îşi va reînnoi bătălia cu Organizaţia Naţiunilor Unite, continuând pe linia discursului „America înainte de toate”, care a semnalizat apariţia unei politici externe mai naţionaliste şi mai protecţioniste în contradicţie de multe ori cu interesele comunităţii internaţionale. Financial Times este de părere însă că la ONU „America înainte de toate devine America singură”, explicând că „tacticile preşedintelui Trump generează reacții adverse”. Aliaţii apropiaţi ai SUA, precum Europa sau Canada, se întreabă dacă Washingtonul nu a ajuns să se plaseze în afara regulilor, în timp ce China, cu care SUA dialoga anul trecut pe o serie de teme, inclusiv problema nord-coreeană, anul acesta nu mai are motive de colaborare, din cauza taxelor vamale americane impuse mărfurilor chinezești. Beijingul s-a apropiat, în schimb, tot mai mult de Rusia, al cărei președinte, Vladimir Putin, nesocotea colaborarea în cadrul ONU cu mult înainte de instalarea lui Trump la președinție, explică Financial Times. De altfel, în preziua deschiderii Adunării Generale, Rusia a anunţat, potrivit Moscow Times, că va livra armatei siriene sisteme antirachetă S-300, lucru care a provocat reacţii imediate la nivel internaţional. Consilierul american pentru securitate, John Bolton, a avertizat că acest demers reprezintă o „escaladare semnificativă” a tensiunilor şi şi-a exprimat speranţa că Moscova îşi va reconsidera această decizie, notează The Hill.
În acest timp, „războiul comercial dintre SUA şi China se adânceşte, testând rezistenţa economică a lumii”, constată Bloomberg. Însă, în vreme ce cele două mari puteri se atacă reciproc prin tarife tot mai mari la diverse mărfuri, lovitura va fi încasată de consumatori, avertizează Financial Post, care redă estimările economiştilor cu privire la o creştere a preţurilor la numeroase produse, de la alimente şi haine până la jucării sau maşini. Cu toate acestea, administraţia americană este hotărâtă să oblige China să respecte „principiile fundamentale ale comerţului în lumea întreagă, şi anume corectitudine şi reciprocitate”, avertizează secretarul de stat Mike Pompeo, citat de Fox News. New York Times consideră războiul comercial contraproductiv şi propune, în schimb, impunerea unor noi reguli globale de comerţ prin colaborarea internaţională în cadrul Organizaţiei Mondiale a Comerţului. O soluţie puţin probabilă în condiţiile actuale, după cum constată acelaşi cotidian american, mai ales că, după cum remarcă şi Washington Post, sub Trump, America o ia pe un drum singuratic – renunţând ferm la abordarea multilaterală adoptată de liderii din ambele partide politice americane după cel de-Al Doilea Război Mondial.
În final, reţinem un articol din Les Echos laudativ la adresa uzinei Dacia de la Piteşti. Sub titlul „Dacia, lovitura de geniu care a transformat Renault”, cotidianul francez constată că „România a devenit o ţară cheie pentru grupul francez”, explicând că „achiziţia înţeleaptă” a uzinei româneşti de către constructorul auto i-a permis acestuia din urmă să cucerească noi pieţe şi să câştige în rentabilitate prin profilurile low cost produse la Piteşti.
(Carolina Ciulu – RADOR)
