Prima ediţie a Galei Premiilor Fundaţiei Culturale Augustin Buzura, eveniment derulat sub egida Academiei Române, a avut loc vineri 21 septembrie 2018, în Sala de Marmură a Cercului Militar Bucureşti, în preziua în care academicianul ar fi împlinit 80 de ani. Personalităţi ale lumii culturale, prieteni şi apropiaţi au fost alături de familia Buzura la lansarea proiectelor pe care fundaţia şi le propune pentru viitor.
Moderator al evenimentului a fost scriitoarea Daniela Zeca-Buzura, nora academicianului, iar cuvântul de deschidere i-a aparţinut fiicei acestuia Anamaria Maior-Buzura. „Azi marcăm kilometrul zero al unui demers de care tata cred că ar fi mândru, deşi nu mi-ar spune-o. Dorim să continuăm un vis, un ideal, o luptă. Evident, cu instrumentele pe care noi le avem. Şi ce avem? Avem drept moştenire o operă masivă precum Munţii Maramureşului pe care tata îi iubea şi-i cunoştea dinlăuntru şi dinafară, un model de rezistenţă prin cultură, un set de valori şi de principii, o energie umană şi sufletească greu de încăput în cuvinte şi, prin urmare, o datorie morală. Toate acestea reprezintă temelia pe care vom construi, alegându-ne alături oameni cu care să putem muta munţii, dacă va fi cazul. Dorim să promovăm excelenţa şi să ignorăm ostentativ non-valoarea, conştienţi că doar cultura ne poate salva ca oameni, ca naţiune, ca istorie. Pentru ceea ce a fost omul Augustin Buzura, şi pentru ceea ce este scriitorul Augustin Buzura, şi pentru ideile în care a crezut, precum şi pentru gura de oxigen pe care o reprezentau cărţile sale într-un regim în care un cuvânt nepotrivit te putea costa libertatea, avem datoria să nu tăcem şi să nu uităm. Iar noi, familia, noi cei din Fundaţia Culturală Augustin Buzura promitem acest lucru!” – a afirmat Anamaria Maior-Buzura.
Prezent la eveniment, preşedintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop a evocat personalitatea lui Augustin Buzura, cu care a avut o relaţie specială încă din perioada studenţiei clujene. A vorbit despre personajele din „Orgolii” care este o frescă a intelectualităţii clujene din anii ’70, dar şi despre încrederea pe care acesta i-a acordat-o numindu-l director al Centrului de Studii Transilvane. „De câte ori mă întâlneam cu el, avem senzaţia că se pogoară un porumbel alb.” – şi-a încheiat discursul preşedintele Academiei Române. Cu bine-cunoscuta sa delicateţe, Daniela Zeca-Buzura i-a prezentat pe cei foarte apropiaţi, familie, prieteni, colegi şi colaboratori, iar mulţi dintre ei au evocat amintiri şi momente nespuse până acum despre Augustin Buzura.
Au fost prezentate proiectele Fundaţiei Culturale Augustin Buzura: concurs de scenarii după romanul Vocile nopţii, concurs de adaptare scenică a unui monolog realizat pe baza unui decupaj – la alegere – din opera sa, concurs de editoriale pentru tinerii jurnalişti, precum şi redeschiderea revistei Cultura. S-a vorbit despre promovarea excelenţei în cultură, dar şi despre intenţia de a sprijini tinerii talentaţi şi valoroşi. De asemenea, în chiar ziua galei, s-a lansat şi site-ul fundaţiei: www.augustinbuzura.org. Aici vor fi anunţate, pe lângă informaţiile legate de activitatea fundaţiei, şi regulamentele şi termenele concursurilor lansate.
De asemenea, a fost acordat Premiul de Excelenţă „Augustin Buzura” prof. univ. dr. Jean-Jacques Askenasy, cu un laudatio rostit de către preşedintele Academiei Române. În alegerea personalităţii câştigătoare din acest an, rolul decisiv l-a avut familia, cunoscută fiind prietenia prof. Jean-Jacques Askenasy cu Augustin Buzura. Premiul se va acorda în fiecare an unei personalităţi care prin activitate, operă şi implicare civică, subscrie principiilor şi valorilor pentru care Augustin Buzura a luptat o viaţă. Prof. univ. dr. Jean-Jacques Askenasy este un eminent om de ştiinţă şi unul dintre prietenii statornici ai lui Augustin Buzura. Profund impresionat de primirea acestei distincţii, Jean-Jacques Askenasy a declarat că, atâta vreme cât va trăi, trofeul se va afla pe biroul său. Trofeul este din argint pur, are o simbolistică specială şi este realizat de artistul bijutier Masoud Galandari. Oaspeţii au avut, de asemenea, privilegiul de a-l avea în mijlocul lor pe violonistul Sherban Lupu, care a susţinut un recital, acompaniat la pian de Teodora Ţepeş.
Cu toţii au primit şi mape cu reproduceri după desenele realizate de Augustin Buzura, precum şi Caietul „Augustin Buzra – 80 de ani de la naştere”. Tot cu acest prilej, tânărul scriitor Cristian Alexandru a vorbit despre cartea sa lansată de curând şi dedicată lui Augustin Buzura: „Drumul tăcerii. Incursiune în opera lui Augustin Buzura”.
Fundaţia Culturală Augustin Buzura s-a înfiinţat în 2017, la puţin timp după dispariţia academicianului maramureşean Augustin Buzura de membrii familiei acestuia. Scopul acesteia este promovarea, prin toate mijloacele de care dispune, a operei literare şi publicistice a scriitorului, dar şi sprijinirea şi promovarea artei, culturii şi civilizaţiei româneşti. Îşi propune să fie un factor activ în societatea românească, prin încurajarea şi stimularea creaţiei originale, prin promovarea tinerelor talente şi prin sprijinirea celor consacrate.
