La New York, Secretarul General al ONU, Antonio Guterres, a avertizat cu privire la ordinea mondială tot mai haotică, în care multilateralismul este atacat acolo unde este cel mai necesar, reţine presa internaţională. „Împreună, ca gardieni ai binelui comun, avem datoria de a promova şi de a susţine un sistem multilateral reformat, revigorat şi consolidat”, având în centru Organizaţia Naţiunilor Unite, a afirmat Guterres, citat de Le Soir. Tot la New York, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, s-a pronunţat în apărarea multilateralismului, scrie New Europe. Liderul european a asigurat că abordarea multilateralistă nu a dispărut, dimpotrivă, ea trebuie păstrată ca singura şansă de a modela viitorul planetei noastre. Fără a-l cita direct pe preşedintele SUA, Donald Trump, pentru abordarea sa unilateralistă şi izolaţionistă în politica sa externă, Juncker a subliniat că unii dintre membrii ONU întorc spatele deliberat configurării unui mai puternic parteneriat global, completează New Europe. În acelaşi timp, liderul de la Casa Albă a fost întâmpinat cu râsete după ce a susţinut că administraţia sa are mai multe succese decât oricare alta din istoria Americii, notează Newsweek. Dar râsetele s-au transformat rapid într-o tăcere apăsătoare, observă revista Time, când Trump a lansat un adevărat atac la adresa valorilor fundamentale ale ONU – solidaritatea, globalizarea, respectarea legilor şi a instituţiilor internaţionale. În dezacord cu Donald Trump, preşedintele francez Emmanuel Macron a îndemnat la renunţarea la unilateralism, informează Le Monde. Unilateralismul conduce la riposte şi conflict, la o confruntare generalizată, în detrimentul tuturor, a avertizat Macron.
În continuare, în deschiderea reuniunii Consiliului de Securitate al ONU, preşedintele Donald Trump a lansat încă un atac la adresa Iranului, notează The New York Times. Însă cinci puteri ale lumii – Marea Britanie, Franţa, Germania, Rusia şi China au semnat, la New York, un acord de creare a unei entităţi juridice de ocolire a sancţiunilor SUA în privinţa petrolului, reţine The Wall Street Journal. Secretarul american de stat Mike Pompeo a criticat ferm încercarea celor cinci state de a înfiinţa un asemenea mecanism, consemnează This is Money. Preşedintele iranian Hassan Rouhani a susţinut, citat de Tehran Times, că sancţiunile şi extremismul sunt două feţe ale aceleiaşi monede şi a amintit, de la tribuna ONU, că Iranul a fost întotdeauna un punct de legătură între est şi vest.
În Marea Britanie, partidul laburist, de opoziţie, a cerut noi alegeri generale, dacă Parlamentul va vota împotriva planului pentru Brexit discutat de premierul Theresa May şi UE, informează EUObserver. Premierul Theresa May a respins apelul la alegeri înainte de Brexit, asigurând că Londra va ajunge la un acord, în pofida actualului impas, completează The Guardian.
Ameninţarea unui proces Brexit fără un acord ar afecta serios capabilităţile britanice şi pe cele ale UE de luptă împotriva terorismului şi a crimei organizate, crede Defense News, subliniind că oficiali europeni din domeniul securităţii ar dori o strânsă cooperare în materie de apărare şi securitate, după plecarea Regatului Unit din blocul comunitar. Plecarea Marii Britanii din UE va însemna o scădere a bugetului comunitar cu circa 84 de miliarde de euro, pentru următoarea etapă de cheltuieli, din 2020, aminteşte Defense News.
SUA şi Rusia vor purta discuţii, la Geneva, în octombrie, cu privire la o posibilă extindere a Noului Tratat START, care va expira în februarie 2021, anunţă Ria Novosti. Viitorul tratatelor bilaterale care guvernează folosirea armelor nucleare şi a rachetelor balistice este una dintre cele mai sensibile chestiuni în relaţiile SUA – Rusia, explică Financial Times, avertizând că tensiunile dintre cele două părţi pot periclita acordurile de stabilitate strategică menite a împiedica un dezastru nuclear. Separat, scrie Financial Times, Washingtonul şi Moscova se acuză reciproc de încălcarea Tratatului privind forţele nucleare de rază medie şi scurtă, INF, semnat în 1987. Rusia consideră că desfăşurarea de arme strategice în România şi, în curând, în Polonia, ca parte a scutului antirachetă american, încalcă Tratatul INF şi poate duce chiar la anularea acestuia, notează EFE. În acelaşi timp, oficiali ruşi au avertizat SUA împotriva „încercărilor de a realiza prin toate mijloacele hegemonia în spaţiu”, întrucât desfăşurarea de arme în spaţiu ameninţă lumea cu o nouă cursă a înarmării, scrie EFE. SUA şi Rusia deţin în total 13.300 de focoase nucleare, adică 92 la sută din stocurile existente în lume, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm.
Turcia va efectua exerciţii militare în estul Mediteranei, denumite „Balena Albastră”, în perioada 28 septembrie – 7 octombrie, cu participarea Statelor Unite, Azerbaidjanului, Bahrainului, Algeriei, Qatarului, Kuweitului, Pakistanului, României şi Arabiei Saudite, anunţă Sputnik.
În zona maritimă extinsă a Cretei, a Mării Myrto şi a Insulelor Ciclade, un alt exerciţiu multinaţional, „NAIAS 18”, s-a derulat cu succes, notează Kathimerini. Exerciţiul având drept scop antrenamentul în forme clasice de război, precum şi forme moderne de ameninţări, cum ar fi combaterea pirateriei, contracararea unor ameninţări asimetrice şi misiuni de descurajare navală, s-a desfăşurat cu participarea unor cadre şi unităţi aeronautice din Grecia, Egipt, Albania, SUA, România, şi ale unor vase din Forţa Navală Permanentă a NATO.(Cristina Zaharia)/czaharia
