Presa internaţională prezintă o Uniune Europeană cu două uşi, din care unii vor să plece şi în care alţii vor să intre. Mai exact, atenţia presei se împarte pe rezultatul referendumului din Macedonia, important pentru integrarea euroatlantică a ţării, şi pe negocierile din Marea Britanie privind apropiatul moment în care Canalul Mânecii va separa nu doar fizic, ci şi politic şi economic, Londra de Bruxelles. „Uniunea Europeană şi NATO salută rezultatul referendumului din Macedonia, în pofida participării slabe”, scrie Euractiv. „Peste 90% dintre macedonenii care au participat la vot au susţinut planul de a redenumi ţara, pentru a pune capăt unei dispute de decenii cu Grecia şi pentru a debloca o cale către aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană. Vestul a salutat rezultatul referendumului, chiar dacă acesta a fost afectat de o rată scăzută de participare”, notează Euractiv. Pe de altă parte, Politico.eu scrie că slaba participare înclină balanţa rezultatului şi pune în suspensie viitorul numelui Macedoniei. Prezenţa la vot a fost boicotată de opozanţii premierului şi reprezintă o lovitură pentru aceştia şi pentru liderii vestici, care au susţinut acordul cu Grecia „în speranţa de a aduce ţara în secolul 21”, comentează Politico.eu.
La cealaltă uşă a Uniunii Europene, pe sensul de ieşire, Marea Britanie continuă să îşi negocieze acordul care ar urma să prevadă condiţiile decuplării de forul comunitar. Ministrul de Externe britanic, Jeremy Hunt, se întreabă „ce s-a întâmplat cu idealurile visului european?” şi merge până la a compara Uniunea Europeană cu URSS, scrie The Guardian. „Comparaţia, şocantă pentru multe state membre ale Uniunii Europene care au fost odată ocupate de Uniunea Sovietică sau controlate de Moscova”, a fost criticată de Bruxelles. Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene a afirmat „Consider că ar fi benefic ca noi toţi – în special miniştrii de Externe – să deschidem cărţile de istorie din când în când”, aminteşte The Guardian. „Hunt impune un ton eurosceptic la conferinţa conservatorilor”, titrează Financial Times şi notează că ministrul britanic de Externe a sugerat că Marea Britanie a devenit „prizoniera” Uniunii Europene. „Comentariile dlui Hunt au confirmat greutatea sarcinii pe care o va avea Theresa May la conferința Conservatorilor de la Birmingham, având în vedere că ea încearcă să-și mențină în viață planul de compromis pe tema Brexitului în fața unui val de sentimente anti-UE semnalat printre conservatori”, mai arată Financial Times.
În timp ce Marea Britanie îşi negociază un acord de separare cu Uniunea Europeană, Statele Unite îşi asigură un acord comercial cu Canada şi Mexic. Acordul, obţinut în ultimul moment în cursul unor negocieri care au avut loc la sfârşitul săptămânii, „este o super-înţelegere pentru cele trei ţări care rezolvă defectele şi erorile acordului NAFTA”, a scris pe Twitter preşedintele Donald Trump. „Textul deschide pieţe pentru agricultorii noştri şi pentru industria noastră şi reduce barierele vamale spre Statele Unite şi va apropia cele trei mari naţiuni”, a mai arătat preşedintele american, citat de publicaţia belgiană Le Soir. Circumspecţi în privinţa acordului, producătorii canadieni de lactate, carne de pasăre şi ouă spun că documentul deschide excesiv piaţa canadiană pentru produsele americane, arată La Libre Belgique. Publicaţia canadiană The Star comentează că traiectoria sinuoasă a negocierilor dintre Washington şi Ottawa „a fost un roller coaster”, un arc ale cărui sinuozităţi „nu au fost niciodată predictibile”. Botezat de preşedintele american „USMCA”, acronim al celor trei state incluse în acord – Statele Unite, Mexic, Canada – pactul era deja „un aspect presant în condiţiile în care preşedintele mexican Enrique Peña Nieto îşi părăsește funcţia pe 1 decembrie, ceea ce a acutizat nevoia unui acord deoarece potrivit legii americane, Casa Albă trebuie să trimită părţilor implicate textul unui acord comercial cu 60 de zile înainte de semnarea sa efectivă”, explică ziarul La Jornada din Mexico City.
Părăsind scena celor mai recente evoluţii politice şi economice, presa internaţională atrage atenţia asupra unei informaţii a cărei importanţă nu ţine cont de graniţe sau de alte constrângeri. Doi cercetători au fost recompensaţi cu cea mai înaltă distincţie pentru eforturile lor în combaterea cancerului. James P. Allison şi Tasuku Honjo au primit Premiul Nobel pentru medicină, în urma unor studii care pun în evidenţă abilitatea sistemului imunitar de a ataca celulele canceroase prin deblocarea celulelor imune, scrie revista Nature. Cei doi au identificat proteine „care funcţionează ca o frână în calea sistemului imunitar” şi au ajuns la concluzia că deblocarea acestui mecanism „permite celulelor sistemului imunitar sa atace tumorile”./fmatei/denisse
Florin Matei, Agenţia de presă RADOR
