Printre numeroasele teme de interes pentru jurnaliştii străini, regăsim în presa internaţională şi câteva articole despre dezbaterile care au avut loc în Parlamentul European privitor la starea justiţiei din România.
„Executivul european avertizează România să nu slăbească reformele anticorupţie”, titrează New York Times. „Planurile coaliţiei de guvernare conduse de social-democraţi de a restructura sistemul judiciar şi de a schimba legislaţia, cu potenţialul de a dezincrimina mai multe infracţiuni din sfera corupţiei, au atras criticile UE, ale Departamentului de Stat american şi ale magistraţilor români, declanşând totodată proteste de stradă”, aminteşte New York Times. De la Bruxelles, EUobserver evidenţiază că „vicepreședintele Comisiei Europene Frans Timmermans a avertizat guvernul României că ar putea ajunge în instanță dacă nu anulează reformele judiciare despre care el afirmă că au subminat lupta anticorupție din țară”. Observatorul european reproduce şi reacţia liderului social-democraţilor de la Bucureşti: „Liviu Dragnea, care nu are voie să devină premier din cauza unei condamnări la închisoare cu suspendare pentru fraudă electorală, însă este considerat conducătorul de facto al țării, a calificat comentariile lui Timmermans drept ‘brutale'” şi s-a declarat „dezamăgit de această atitudine”. Sub titlul „România acuzată în Parlamentul European de erodarea statului de drept”, agenţia de ştiri Bloomberg conchide că blocul comunitar se află în faţa unei „provocări transpartinice” pe fondul ascensiunii populismului în mai multe ţări între care Ungaria şi Polonia. „Regresul democratic în ţări din UE a ajuns în fruntea agendei politice europene deoarece Bruxelles-ul urmăreşte să menţină valorile fundamentale consacrate în tratatul său”, punctează Bloomberg. Şi îl citează pe prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, îngrijorat de regresele României în domeniul independenţei justiţiei şi „capacităţii de a lupta eficient împotriva corupţiei”, care sunt „pietrele de temelie ale unei Românii puternice în Uniunea Europeană”. Presa reţine şi răspunsul premierului român. Citată de Bloomberg, Viorica Dăncilă „a luat apărarea demersurilor guvernului său în sfera statului de drept, spunând că este deschisă dialogului” şi că „România este o ţară proeuropeană” şi dând totodată asigurări că „ţara nu se va îndepărta de la calea sa europeană”.
Presa britanică îşi concentrează atenţia asupra congresului partidului de guvernământ marcat de disensiuni pe tema Brexit. „Într-un discurs optimist la încheierea conferinţei de la Birmingham, premierul şi-a avertizat colegii că dacă nu o susţin, Brexit-ul s-ar putea destrăma”, reţine The Guardian. Theresa May şi-a făcut intrarea pe podium în pas de dans, pe melodia „Dancing Queen” a formaţiei ABBA, notează acelaşi cotidian de la Londra. Un alt ziar de pe malurile Tamisei, The Times scrie că premierul „s-a angajat să pună capăt austerităţii şi să pompeze bani în serviciile publice, dar numai dacă divizatul Partid Conservator îi susţine planurile referitoare la Brexit”. Iar Financial Times precizează că după Brexit guvernul britanic nu va mai acorda un statut preferenţial imigranţilor veniţi din blocul comunitar. Acelaşi ziar britanic priveşte cu interes la dificultăţile prin care trece în ultima vreme preşedintele francez Macron. „Parisul neagă existenţa unei crize la plecarea celui de-al treilea ministru” din „guvernul extrem de centralizat”, evidenţiază Financial Times. Pe aceeaşi temă, editorialul din Le Monde este de părere că demisia din guvern a ministrului de interne „aruncă din nou puterea executivă în criza repetitivă care o zguduie de două luni”. Citat de Le Figaro, purtătorul de cuvânt al guvernului francez minimalizează însă amploarea crizei guvernamentale şi asigură că în câteva zile va fi numit un succesor. Cu toate acestea, La Libre Belgique conchide că „Macron şi-a pierdut puterea de atracţie”. Presa de peste ocean are o altă ţintă: New York Times estimează că preşedintele „Trump este implicat în scheme fiscale suspecte” prin care şi-a sporit averea imobiliară de 413 milioane de dolari primită de la tatăl său. Iată şi reacţia liderului de la Casa Albă, redată de Washington Post: „Trump respinge relatarea calificând-o drept un articol de senzaţie plictisitor şi acuză New York Times de ranchiună”. Acelaşi ziar din capitala americană ne informează că „Agenţia fiscală new-yorkeză analizează posibilitatea deschiderii unei verificări” ca urmare a relatărilor apărute în presă despre metodele prin care şi-a construit averea familia preşedintelui, folosind „scheme de evaziune şi fraude fiscale”.
Cele mai multe ziare străine scriu şi despre atribuirea Premiului Nobel pentru Chimie. Laureaţii de anul acesta, doi savanţi din SUA şi unul din Marea Britanie au fost aleşi pentru că au „preluat controlul evoluţiei” şi au utilizat aceleaşi principii – modificarea genetică şi selecţia – deschizând calea producţiei unor noi materiale sau biocarburanţi mai curaţi şi unor terapii inovatoare”, precizează Academia suedeză regală care decernează premiul, citată de Le Soir./abuzoian/dsirbu
Adriana Buzoianu, RADOR
