A doua ediţie a Congresului Naţional de Gastronomie şi Vin a avut loc pe 2 octombrie la Muzeul Literaturii Române şi a avut ca temă principală de discuţii instituirea unei Zile Naţionale a Gastronomiei și Vinului, proiect lansat la ediţia precedentă a Congresului şi aflat pe ordinea de zi în Parlament. Organizatorii au invitat la dezbateri personalităţi din lumea gastronomiei şi vinului, organizatori de evenimente, cercetători, bucătari profesionişti, proprietari de restaurante şi comunicatori din presa de specialitate. Invitatul special a fost deputatul Mihai Mohaci, care a susţinut în Parlament legea privind adoptarea unei zile naţionale a gastronomiei şi vinurilor.
„Avem o Zi Naţională a Gastronomiei şi Vinului, ce facem cu ea?” a fost provocarea lansată de inițiatorii Congresului – Cezar Ioan, critic de vin și publisher al singurei reviste de profil din România, Chef Nico Lontras, maestru bucatar de talie internațională şi Cosmin Dragomir, publisher al unui site cu profil gastronomic – pentru cei prezenţi, în jurul căreia s-au constituit cele trei paneluri de discuţii, desfăşurate de-a lungul intregii zile. Ce putem face cu ea decât să o valorizam, să o promovăm și să educam românii să își prețuiască cultura gastronomică și oenologica și să își dorească să savureze preparatele noastre, nedreptățite în ultima vreme.
„Mâncarea românească merită să fie în prim plan și arată spectaculos în fine dining”
„Implicarea mea în acest Congres se datorează unor excursii pe care le-am făcut în ţară, în diferite zone foarte ofertante din punct de vedere gastronomic şi unde am avut neplăcuta supriză de a nu găsi o mâncare locală, ci doar pizza, paste şi alte produse de mare tradiţie românească”, spune Cezar Ioan, care este și co-autor al unei cărți manifest care promovează gastronomia autohtonă. Volumul „Gastronomie românească de secol XXI”, lansat împreună cu Adriana Popescu, promovează locuri deosebite din țară unde pot fi găsite preparate românești reinterpretate . „Încercăm să promovăm mâncarea bună şi să readucem mâncarea românească în atenţie, pentru că aceasta merită să fie în prim plan şi să fie valorificată, pentru că nu ne ducem în China să mâncăm italieneşte, în Italia să mâncăm chinezeşte şi nici noi, ca români nu ar trebui să mâncăm la noi în ţară mâncare internaţională când avem atâta mâncare bună care aşteaptă să fie redescoperit şi pusă în valoare”.
Chef Nico Lontras, promotor al bucătăriei tradiționale românești, propune reinterpretarea ei în sistem fine dining, pentru a o face atractivă atât pentru români, cât si pentru străinii obisnuiti cu aceasta abordare: „Lucrând 20 de ani în străinătate, era foarte greu când lumea mă întreba noi in România ce mâncăm, dacă avem ceva specific și m-am adaptat la condițiile de acolo, de lucru in sistem fine dining, descoperind de acum 10 ani că bucătăria românească chiar arată fantastic in farfurie în această prezentare și chiar avem cu ce ne mândri”.
Gastronomia, cu influențe geografice și istorice – componentă de bază a tradiției oricărei națiuni
Cosmin Dragomir, jurnalist pasionat de gastronomie și istoric în domeniu, susține cu pasiune demersul valorizării bucătăriei românești : „Ţip de ceva timp că avem o istorie întinsă pe câteva secole, din păcate ea nu a fost promovată cu adevărat, cred că ar ar trebui să conştientizăm că există un specific românesc, punct. Si alte gastronomii mari au fost influenţate de-a lungul veacului, nu doar la noi s-a întâmplat acest lucru, ei nu îşi pun problema, cum ne punem noi, că sarmalele nu sunt ale noastre, că ciorba nu este a noastră, că mititeii nu ar fi ai noştri. Sustin, măcar prin tradiţie, să învătăm să ne iubim şi să fim mândri şi să nu cumva să ne fie ruşine cu bucătăria românească”.
Anul trecut, la prima ediţie, la ultimul punct din Manifestul lansat era solicitata o zi naţională a gastronomiei şi vinului. Deputatul Mihai Mohaci a depus proiectul în Parlament, acesta a trecut din toate comisiile din Senat, de aproape toate comisiile din Camera Deputaţilor şi urmează să intre la votul decizional în Cameră. „Această idee a fost un compex de gânduri frumoase, eu am fost sensibil la ele şi am iniţiat această idee a Zilei Gastronomiei şi Vinului. Am pornit de la premisa că fundamentul care stă la baza oricărei naţiuni de sine stătătoare este tradiţia, care înseamnă ansamblul de concepţii, obiceiuri, datini şî credinţe. O componentă importantă a acestei tradiţii o reprezintă gastronomia, cu influenţe geografice, cu influenţe istorice”. Ziua ar putea fi prima duminică din octombrie. „Ne dorim un vast program al acestei zile, pentru a duce numele mai departe şi pentru a arăta ceea ce poate să însemne bucătăria românească şi arta celor care sunt maeştri în domeniu. Ziua poate fi organizată de către autorităţile publice locale sau centrale, în scopul promovării produselor tradiţionale. O componentă esențială în promovarea acestei idei este și turismul. „Agenţiie de turism pot constitui un concept la nivel judeţean de dezvoltare locală, cu fonduri de la administraţia locală. Asta înseamnă că acestă gastronomie, aceste implicaţii pe care dumneavoastră le puteţî avea, o puteţi avea şi prin constituirea de trasee turistice, de publicitate în domeniu, tocmai pentru a promova eficient tot ce ţine de tradiţiile în domeniu. Toate pot duce la o imagine bună pe care o putem constitui la nivelul fiecărui judeţ”, a mai adaugat deputatul Mihai Mohaci.
Localizarea și diversitatea, valorile care fac diferența in recastigarea identității culinare
Tiberiu Cazacioc, specialist în marketingul hranei produse sustenabil și activist al mișcării Slow Food, consideră că această Zi Națională a Gastronomiei și Vinului este o metodă să ne recâştigăm identitatea, un prilej de a ne gândi la valoarea culturală şi de patrimoniu a ţării noastre. Ziua trebuie să fie un prilej de a pune în valoare mai ales diversitatea şi localizarea: „Prin diversitate ar putea să însemne ca atunci când mergem într-o localitate care e inclusă într-un circuit, să găsim produse făcute din ingrediente şi varietăţi vegetale locale. Noi ne-am pierdut mândria de a găti cu produse locale”. Din punctul său de vedere, localizarea şi diversitatea sunt valorile cele care vor face diferenţa în viitor către ceea ce luăm ca materii prime din lanţul de distribuţie ca să folosim în bucătărie şi ceea ce dă specificitate. Producţia de masă e justificată până la un punct. „Observăm în spaţiul public neînţelegerea şi neîncrederea că dacă mizezi pe localizare nu câştigi. Localizarea este un curent opus globalizării, pentru că este o reîntoarcere la ce suntem noi, de fapt, prin ce ne diferenţiem. Va dura, dar de la an la an trebuie să progresăm şi să ne recâştigăm identitatea”.
Articol de Adelina Boboc
