Presa internaţională a acordat spaţii largi referendumului din România cu privire la redefinirea familiei, urmărind îndeaproape evoluţiile pe parcursul celor două zile. „Participare scăzută la referendumul pentru interzicerea prin Constituţie a căsătoriilor între persoane de acelaşi sex” titrează Reuters. Agenţia comentează că zeci de grupuri pentru drepturile omului, care au încurajat oamenii să boicoteze votul, au avertizat că aprobarea referendumului ar încuraja şi alte tentative de a limita drepturile minorităţilor şi ar împinge România pe o cale populistă, autoritară. Le Monde publică un reportaj despre boicotul în special din partea tinerilor. „Acest referendum nu schimbă nimic, este o pierdere de timp și de bani pentru ca guvernanții să câștige capital politic”, îşi motivează absenţa de la vot unul dintre tinerii citaţi de ziarul francez. Şi Washington Post scrie despre slaba prezenţă la referendum, după ce pe parcursul zilei de duminică a prezentat atât îndemnul Patriarhului Bisericii Ortodoxe ca românii să meargă la vot „până nu e prea târziu”, cât şi acuzaţiile lansate de Coaliţia pentru Familie care consideră că vinovată de slaba participare este „campania masivă de dezinformare” dusă de presă, politicieni şi autorităţile locale. Le Figaro vorbeşte despre „un referendum controversat” şi aminteşte că la origine a stat o petiție semnată de trei milioane de români pentru revizuirea Constituției. Ziarul francez mai comentează că Biserica Ortodoxă Română, foarte influentă în țară, neagă faptul că este „inițiatorul” sau „organizatorul” acestei acțiuni, dar a susținut în mod public această iniţiativă a Coaliției pentru familie. Bloomberg notează că o validare a referendumului ar fi inclus România într-o minoritate de state membre UE care exclud prin Constituţie căsătoriile între persoane de acelaşi sex. Publicaţia americană redă şi opiniile partidelor de opoziţie cum că guvernul ar folosi acest vot pentru distragerea atenţiei de la propriile probleme. Bloomberg aminteşte de asemenea, de acuzele aduse României săptămâna trecută în Parlamentul European cu privire la erodarea statului de drept prin modificări legislative care au ca scop slăbirea pedepselor pentru oficialii corupţi. În replică, senatorul PSD, Şerban Nicolae, a respins afirmaţiile că referendumul ar fi fost motivat politic, spunând că „nu a fost declanşat de actori politici”, ci printr-o iniţiativă cetăţenească, scrie Financial Times. Publicaţia aminteşte şi că „zeci de membri ai Parlamentului European i-au scris premierului român Viorica Dăncilă pentru a-şi declara opoziţia lor faţă de referendum, spunând că guvernul ar putea fi considerat „complice în actele în curs, de încălcare a drepturilor omului, şi anume a drepturilor… celor din familiile ‘non-tradiţionale'”.
Pe plan internaţional, Coreea de Nord și Statele Unite au căzut de acord să organizeze un al doilea summit “cât mai curând posibil”, scrie Washington Post, detaliind că după o întâlnire cu președintele nord-coreean la Phenian, secretarul de stat american, Mike Pompeo, a declarat că „cele două părți vor continua discuţiile pentru a stabili locul și data unei noi întâlniri”. Potrivit The Hill, Mike Pompeo a dat asigurări că Phenianul „continuă să facă progrese” pe calea denuclearizării, fără a oferi însă detalii despre negocierile dintre cele două ţări. Un editorialist al aceluiaşi ziar american atrage însă atenţia că „este nevoie de mult mai mult decât de gesturi simbolice”. New York Times se arată sceptic şi vorbeşte despre riscul unui nou eşec al negocierilor, amintind că ultimele discuţii dintre Coreea de Nord şi Statele Unite nu au reuşit să identifice o modalitate prin care să se verifice că Phenianul spune adevărul în privinţa activităţii sale nucleare.
Pe plan european, preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker susţine într-o declaraţie pentru Der Standard că şansele unui acord între Uniunea Europeană și Regatul Unit au crescut în ultimele zile. “Încă n-am ajuns acolo. Dar suntem deciși să ajungem la un acord cu guvernul britanic”, a declarat el, amintind că un scenariu “non acord” ar fi rău atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru Regatul Unit. La Libre Belgique cataloghează afirmaţia lui Juncker ca fiind „plină de optimism” şi prezintă şi alte semnale pozitive din partea unor oficiali europeni care ar putea duce la perfectarea unui acord, poate chiar în luna noiembrie. Între timp, disputa dintre Germania şi Italia pe tema migranţilor capătă noi motive de tensiune. Acordul privind relocările şi expulzările de migranţi, promovat de ministrul de interne german Horst Seehofer şi respins de ministrul italian de interne Matteo Salvini, nu a produs rezultate, constată Il Giornale. Cotidianul italian scrie că Angela Merkel este gata să accelereze procedurile de retrimitere în Italia a solicitanţilor de azil intraţi în UE prin această ţară, care are, potrivit tratatelor, datoria de a-i găzdui până la soluţionarea cererii lor de azil. În replică, Italia ameninţă să închidă aeroporturile pentru avioanele germane care i-ar transporta pe migranţi înapoi în peninsulă, notează Express. Ziarul britanic conchide că disputa pe tema gestionării cererilor de azil ale migranţilor din afara UE continuă să escaladeze între statele europene.
(Carolina Ciulu)
