Alegerile regionale din landul german Bavaria, considerate un adevărat test pentru cancelarul Angela Merkel, constituie o temă de prim interes pentru presa internaţională.
Pe baza primelor informaţii furnizate de sondajele la ieşirea de la urne, Die Welt vorbeşte despre un „dezastru istoric pentru Uniunea Creştin-Socială” (CSU), marele câştigător fiind Partidul Verzilor. Frankfurter Allgemeine Zeitung comentează că CSU este totuşi „norocoasă că mai dispune de o majoritate strategică” şi acum va trebui să încerce să formeze o coaliţie, eventual cu social-democraţii – şi ei în pierdere de viteză. De la Londra, The Guardian apreciază că „alegerile din Bavaria constituie o umilinţă pentru aliaţii conservatori ai Angelei Merkel”, întrucât CSU a obţinut „cel mai slab rezultat din ultimele şase decenii”. Iar acest rezultat „probabil va şubrezi şi mai mult guvernul de coaliţie asediat al Germaniei”, adaugă ziarul britanic. Mai ales că, aşa cum remarcă Le Monde, „conservatorii bavarezi se distanţează de Angela Merkel”, după cum a devenit limpede de la ultimul miting electoral al CSU, la care invitatul de onoare nu a mai fost cancelarul german, ci liderul Austriei, Sebastian Kurz, „care îşi conduce ţara împreună cu extrema dreaptă”. Iar acesta a fost „aplaudat frenetic”, în special când „a reamintit că ‘o Europă deschisă lumii’ nu ar trebui să fie o Europă care ‘îşi pierde controlul’ asupra graniţelor sale”, punctează Le Monde. New York Times conchide că, deşi Angela Merkel era speranţa salvării Europei şi chiar s-a declarat gata să fie acel lider providenţial care să „pledeze pentru reforme şi să riposteze în faţa detractorilor” uniunii, cancelarul german este acum consumat de necazurile politice interne şi, ca urmare, puţin dispus să susţină proiectele mai ambiţioase ale preşedintelui francez Macron. De altfel, problemele diverse cu care se confruntă în ultima vreme Uniunea Europeană sunt şi în atenţia ziarului francez Libération, care titrează pe prima pagină: „Deriva autoritară a României complică ecuaţia europeană”. Căci „după Polonia şi Ungaria, este acum rândul României să suscite îngrijorarea Uniunii”, întrucât „autorităţile române încearcă să pună capăt independenţei justiţiei, pilon central al statului de drept, şi subminează cu conştiinciozitate lupta anticorupţie”, reliefează cotidianul din Hexagon.
O altă temă de larg interes pentru presa internaţională este criza diplomatică dintre Arabia Saudită şi Statele Unite, declanşată ca urmare a dispariţiei jurnalistului saudit Khashoggi, care scria pentru ziarul american Washington Post. „Arabia Saudită ripostează la avertismentul lui Trump”, cu angajamentul de a se folosi de activele sale economice împotriva intereselor americane, scrie Financial Times. Le Figaro informează că preşedintele francez s-a alăturat vocilor de la Berlin şi Londra, dar şi ale şefei politicii externe europene şi secretarului general ONU, care cer realizarea unei „anchete credibile” în cazul jurnalistului dispărut în reprezentanţa saudită din Istanbul. Şi tot Le Figaro notează că această afacere a determinat „răceala pieţelor financiare” şi scăderea interesului investitorilor faţă de proiectele economice faraonice ale prinţului moştenitor Mohammed bin Salman. Iată ce scrie şi Washington Post: „Dispariţia lui Jamal Khashoggi a adus în lumina reflectoarelor regimul autoritar al prinţului moştenitor saudit”, în timp ce „autorităţile turce susţin că ziaristul saudit autoexilat a fost ucis şi dezmembrat luna aceasta de agenţi saudiţi, în interiorul Consulatului saudit din Istanbul”. Dacă ar fi să credem ce spune preşedintele Trump, nu există totuşi nicio legătură între cazul saudit şi întoarcerea în Statele Unite a pastorului american eliberat de Turcia – citim în New York Times. Aceeaşi variantă este susţinută şi de cotidianul turc Hürriyet, care scrie că „nu a existat nicio înţelegere între Ankara şi Washington privind repatrierea pastorului american Andrew Brunson, aflat anterior în arest în privincia Izmir din Turcia”. „Pastorul american fusese condamnat la trei ani închisoare pentru terorism şi spionaj”, aminteşte gazeta turcă, cu precizarea că „el a fost eliberat avându-se în vedere timpul petrecut în spatele gratiilor şi în arest la domiciliu, însumând doi ani şi trei luni”. Şi tot Hürriyet adaugă că „unii observatori sunt de părere că este posibil ca Turcia să spere că SUA vor anula tarifele la oţelul din Turcia şi importurile de aluminiu, ceea ce ar injecta încredere în economia ţării, marcată de o rată înaltă a inflaţiei şi de datoriile externe mari”. Şi, în fine, Le Monde relatează că ministrul de interne al Italiei, Matteo Salvini, a dat ordinul de evacuare a migranţilor din Riace. Primarul acestei localităţi, aminteşte ziarul francez, sprijinise în ultimii ani politica de primire a refugiaţilor pentru a revitaliza localitatea sa, fiind însă arestat cu câteva zile în urmă. „Ministrul de interne vrea să limiteze proiectele inspirate de exemplul localităţii Riace şi să-i regrupeze pe azilanţi în centre de primire mai mari”, punctează Le Monde.
(Adriana Buzoianu, RADOR)
