Consumul global de carne va trebui redus drastic dacă lumea dorește să acționeze împotriva încălzirii globale, arată un studiu publicat în revista „Nature” și dedicat impactului a ceea ce mâncăm asupra mediului. În special, va trebui ca țările dezvoltate să-și reducă consumul de carne cu 90% pentru a conserva planeta și a hrăni 10 miliarde de oameni până în 2050, au calculat cercetătorii. Producția agroalimentară, mare consumatoare de apă şi sursă de defrișare, reprezintă un factor major în încălzirea globală. Și fără o scădere netă a consumului de carne, impactul său asupra mediului ar trebui să crească până la 90% până la mijlocul secolului, avertizează cercetătorii, care solicită, de asemenea, reducerea deșeurilor alimentare și practici agricole mai bune. „Nicio soluţie nu va fi suficientă pentru a ne păstra în limitele globale”, a subliniat Marco Springmann de la Universitatea Oxford. „Dar, dacă toate soluţiile ar fi implementate împreună, ar fi posibilă hrănirea în mod durabil a unei populaţii în plină creştere”. „Însă fără acțiuni concertate, impactul alimentaţiei noastre asupra mediului ar putea crește cu 50 până la 90% până în 2050, datorită creșterii populației și a regimurilor tot mai bogate în grăsimi, zahăr și carne”, adaugă autorul principal al studiului, apărut la câteva zile după publicarea de către ONU a unei evaluări științifice alarmante privind accelerarea încălzirii globale. În special, creșterea animalelor are un impact puternic, animalele generând emisii ridicate de metan – gaz cu efect de seră mai puțin persistent decât CO2, dar cu efect mai mare asupra încălzirii. Producerea cărnii este, de asemenea, sinonimă cu consumul de apă: pentru a produce 500 g de carne de vită, este nevoie de aproape 7.000 de litri de apă. Potrivit autorilor, reducerea la jumătate a deșeurilor alimentare cauzate de probleme simple de gestionare ar putea, de asemenea, să reducă impactul asupra mediului cu 16%. Oamenii de știință subliniază rolul educației și necesitatea unei reforme a industriei. „Este nevoie de o abordare globală, în termeni de politică şi industrie, pentru a permite aceste schimbări în tiparele alimentare, pentru a le face mai sănătoase, mai bazate pe plante şi cât mai atrăgătoare pentru cel mai mare număr de oameni”, conchide Marco Springmann. (www.lefigaro.fr – 16 octombrie)/rcostea/ddaniela
