O luptă pentru putere purtată între guvernul și sistemul judiciar din România se apropie de un moment de cumpănă care riscă să producă o nouă fractură pe tema normelor democratice între Uniunea Europeană și membrii ei orientali.
Ministrul justiției, Tudorel Toader, a declarat că va decide curând soarta procurorului general, ultimul mare personaj al campaniei anticorupție care a câștigat laude de la Bruxelles pentru expunerea corupției la nivel înalt, inclusiv a furtului de fonduri UE.
Augustin Lazăr conduce aproximativ 2.500 de procurori, inclusiv departamentele de luptă contra criminalității organizate (DIICOT) și corupției (DNA).
Dacă Toader va decide să declanșeze procedura de revocare a lui Lazăr, acest fapt va marca sfârșitul unei epoci pentru procurorii români. Șefa DNA a fost deja dată afară, iar mandatul șefului DIICOT a expirat.
Guvernul afirmă că aceste două departamente au distrus vieți nevinovate.
Procurorii anticorupție au obținut aproximativ 5.000 de condamnări în ultimii cinci ani, între care regăsim 27 de parlamentari și 83 de primari din toate partidele politice, precum și miniștri, șefi de consilii județene, directori de întreprinderi de stat și magistrați.
Printre ei se află și Liviu Dragnea, șeful Partidului Social Democrat (PSD) aflat la putere, căruia îi e interzis să devină premier din cauza unei condamnări penale pronunțate în prima dintre cele trei anchete care îl vizează. El neagă toate acuzațiile și afirmă că este victima unei vânători politice de vrăjitoare a justiției.
În ultimele luni PSD a lansat o serie de legi urmărind restructurarea legislației și procedurii penale astfel încât probarea infracțiunilor să devină mai dificilă. A înființat de asemenea o unitate judiciară pentru anchetarea judecătorilor și procurorilor pentru potențiale infracțiuni, iar acum intenționează să reorganizeze completele de judecată.
Diplomații europeni, care în prezent lucrează la adoptarea de sancțiuni contra altor state est-europene, Polonia și Ungaria, pentru nesocotirea valorilor democratice, sunt îngrijorați că și România le calcă pe urme.
„Regres”
„Există acum un risc real ca lucrurile să regreseze într-un mod care ar fi dăunător nu doar pentru democrația română, ci și pentru poziția pe care ea și-a construit-o în calitate de stat membru UE”, a declarat luna aceasta în Parlamentul European Frans Timmermans, prim-vicepreședinte al executivului UE.
„Procedura inițiată recent cu privire la procurorul general naște temeri la fel de îngrijorătoare.”
Comisia de la Veneția, organul consultativ al Consiliului Europei pe chestiuni constituționale, a declarat vineri că modificările aduse codului penal și codului de procedură penală ale României „slăbesc grav eficiența sistemului ei de justiție penală privind lupta cu infracțiunile de corupție, crimele violente și criminalitatea organizată.”
Orice măsuri punitive contra României, similare cu cele dorite de UE contra Ungariei și Poloniei vor depinde de rezultatul unor modificări legislative mai generale pe care PSD le-a inițiat, inclusiv la codul penal.
Guvernul a adoptat luni, prin ordonanță de urgență, criterii mai stricte pentru recrutarea procurorilor de la DNA și DIICOT; drept urmare, peste 40 de procurori vor fi mutați la alte departamente. PSD a afirmat că măsura a fost luată pentru a răspunde îngrijorărilor exprimate de Comisia de la Veneția.
Dragnea și alți membrii de seamă ai PSD declară că urmăresc să limiteze abuzurile procurorilor și serviciilor secrete, invocând fantoma unui „stat paralel” care i-ar intercepta ilegal.
Șefa DNA, Laura Codruța Kovesi, și-a pierdut postul în iulie, după o evaluare a ministrului justiției similară cu cea la care este supus Lazăr acum, în ciuda rezistenței opuse de autoritatea judiciară și de președinte.
Alți procurori și judecători s-au trezit cu inspecții la locul de muncă, încercând să le găsească nereguli.
„Există o tactică de a se face exemple din juriști profesioniști foarte cunoscuți”, a declarat pentru Reuters un procuror anticorupție, sub rezerva anonimatului pentru a-și proteja dosarele în lucru.
„Încearcă să arate ce se va întâmpla dacă nu ești cuminte. Și funcționează. Unii oameni din justiție au început să gândească: de ce mă lupt eu cu asta?”
Ministrul Toader a declanșat evaluarea lui Lazăr, care conduce serviciul procuraturii, numit și minister public, la sfârșitul lui august, afirmând că decizia sa nu a venit din senin.
„În timp, am remarcat că ministerul public s-a îndepărtat de rolul său constituțional de a garanta drepturile și libertățile cetățenilor”, a declarat el. „La fel ca înainte [cu Kovesi], voi face o radiografie a administrării procurorului general și voi trage o concluzie.”
Ministrul a declarat săptămâna aceasta la postul privat TV Antena3 că va ajunge la o concluzie în câteva zile.
Lazăr, numit în funcție acum trei ani, care a acuzat guvernul că încearcă să politizeze justiția, a declarat că munca procurorilor e transparentă și că nu se teme de destituire.
„Este din nefericire un moment foarte delicat pentru justiția și statul de drept din România”, a declarat el la o conferință de presă de după anunțul ministrului, singura ocazie în care a făcut declarații privitor la chestiune.
„E un context în care manipularea opiniei publice este adesea utilizată ca instrument de destabilizare a muncii procurorilor.”
Procurorul general e responsabil de cererile de ridicare a imunității parlamentarilor pentru a fi anchetați și are un vot în cadrul autorității judiciare a țării.
Unele voci critice afirmă că el nu a fost suficient de agresiv în a face curățenie în rândurile colegilor săi corupți ori ineficienți, însă mulți procurori îl admiră pentru că le-a luat apărarea.
Rapoartele DNA arată că majoritatea cazurilor ei anticorupție privesc contracte publice atribuite unor firme despre care instanțele au stabilit ulterior că plăteau mită; multe contracte au fost supraapreciate financiar, iar unele plăți, inclusiv din fonduri UE, au fost făcute pentru lucrări fictive.
Timmermans a declarat că orice modificări care vor submina supravegherea modului în care sunt cheltuiți banii contribuabililor UE în România „vor declanșa un răspuns imediat din partea Comisiei”.
Asociațiile investitorilor au avertizat în mod repetat că corupția este un factor major de descurajare pentru companii.
Dragnea, care este și președinte al camerei inferioare a parlamentului, a primit o condamnare la doi ani de închisoare cu suspendare într-un dosar de fraudă electorală și a mai fost condamnat și la trei ani și jumătate de închisoare fiindcă a fost implicat în menținerea a doi angajați ai PSD pe statul de plată al unei agenții de stat pentru protecția copiilor. El a atacat în apel și primul termen al procesului e 5 noiembrie.
Dragnea este totodată anchetat într-un al treilea caz, pentru suspiciunea de fi constituit un grup infracțional pentru a delapida bani de la proiecte de stat, unele dintre ele fiind finanțate de UE, acuzații pe care el le respinge.
Mecanisme de control și echilibru
Președintele de centru-dreapta al României a fost forțat luna aceasta să promulge restructurarea judiciară a PSD-ului, după ce epuizase toate căile de contestare. Aceasta i-a anulat toate drepturile de veto la numirea procurorilor șefi – unul dintre principalele mecanisme de control și echilibru.
Propunerea lui Toader pentru înlocuirea lui Kovesi la conducerea DNA a generat temeri că aceasta ar putea fi permisivă cu corupția la nivel înalt.
În august jandarmeria a tras cu gaze lacrimogene în mulțimea aflată la un miting antiguvernamental și a bătut protestatari care aveau mâinile ridicate în aer.
O unitate de inspecție judiciară, al cărei șef e menținut în funcție de Toader în ciuda faptului că i-a expirat mandatul, s-a apucat să investigheze magistrați în ritm rapid. Mulți dintre cei investigați criticaseră modificările legislative.
Ambasadorul american Hans Klemm le-a declarat luna aceasta studenților la drept că restructurarea judiciară „creează oportunități mai mari de coerciție și pedepsire a magistraților neascultători”.
„Ascunse în mantia îngrijorării privind respectarea drepturilor personale și drepturilor omului, unele dintre aceste schimbări sunt o tentativă clară de protejare a grupurilor de interese de o justiție independentă”, a afirmat el.
PSD nu câștigă totdeauna. Luna aceasta Curtea Constituțională a respins cele mai multe modificări ale procedurilor penale care fuseseră contestate și care ar fi îngreunat realizarea probatoriului la toate investigațiile penale.
Curtea va discuta pe 24 octombrie contestările împotriva modificărilor propuse la codul penal.
PSD declară că inițiativele sale juridice urmăresc să alieneze legislația la normele UE și să elimine abuzurile, invocând achitări pronunțate de instanțe superioare, cu toate că acestea sunt rare, și investigații de corupție împotriva unor procurori.
Dragnea a declarat de asemenea că serviciul secret al României (SRI), care realiza interceptări în beneficiul procurorilor în baza unor mandate judecătorești, abuzează de puterile sale, falsificând probe și interceptând ilegal „milioane de români”.
El a declarat că fie guvernul, fie parlamentul, trebuie să adopte o dispoziție pentru anularea retroactivă a tuturor probelor obținute prin interceptări. Acest lucru ar pune în pericol sute de sentințe, de la cazuri de corupție până la cele de trafic cu oameni, și posibil chiar și dosarele lui Dragnea.
DNA a afirmat că numai un pic peste 36.000 de persoane, nu milioane, au fost interceptate din 2005 până acum.
„Când praful se va așeza”, a declarat procurorul anticorupție, „va fi nevoie de ani de zile pentru a ne da seama cum au fost modificate aceste legi și ce a mai rămas.”
Articol de Luiza Ilie
THE NEW YORK TIMES (SUA), 20 octombrie 2018 (Reuters)
Traducere: Andrei Suba
