Declaraţii ale preşedintelui Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, la finalul consultărilor cu şeful statului
Liviu Dragnea: Bună ziua! Am avut întâlnire, aşa cum bănuiesc că ştiţi, cu domnul preşedinte Iohannis. Am onorat invitaţia de a veni la aceste discuţii pe tema legilor justiţiei. A fost o discuţie, pot să zic eu, relativ aşezată, în care domnul preşedinte ne-a exprimat punctul dumnealui de vedere în legătură cu legile justiţiei, în sensul că ar trebui reluat procesul legislativ. Nu e nevoie, în opinia noastră, pentru că există ordonanţa 92 în Parlament, care intră deja în procedura parlamentară, ordonanţă care cuprinde o mare parte dintre recomandările Comisiei de la Veneţia, ordonanţă care a fost propusă Guvernului de către ministrul Toader, în urma întânirilor pe care le-a avut la Strasbourg cu specialişti de la Comisia de la Veneţia. Noi nu am respins niciodată o discuţie despre sistemul de justiţie din România, dimpotrivă! A fost un obiectiv asumat, pentru că am hotărât deja din 2016 să nu facem greşeala să ne facem că nu vedem ce se întâmplă în România, să ne facem că nu vedem abuzurile la care au fost supuşi şi din păcate încă mai sunt supuşi cetăţenii români de către o parte a sistemului de justiţie din România. Nu putem să… Scuze că vă întrerup! Nu putem să ne facem că nu există protocoale secrete, nişte înţelegeri neconstituţionale, nelegale, toxice, care de fapt au alimentat construirea unor organizaţii oculte care a parazitat instituţii importante ale statului, care a parazitat o parte din sistemul de justiţie din România. Nu putem să ne angajăm într-o discuţie amplă, serioasă, despre sistemul de justiţie din România dacă nu dăm nişte răspunsuri la nişte întrebări importante, dacă nu ţinem cont că trebuie să se stopeze abuzurile din România şi să se stabilească şi ce se întâmplă cu efectele acestor abuzuri. I-am lăsat domnului preşedinte un set de 10 principii pe care le urmărim noi, în măsura în care le consideră intersante le poate citi, poate avea un punct de vedere, i-am lăsat şi un set de şapte întrebări la care dacă vrea să ne dea vreodată răspuns, pentru noi ar fi foarte bine. O să îmi permit să vă citesc cele 10 principii pentru independenţa reală a justiţiei şi respectarea statului de drept: 1. Respectarea Constituţiei României în litera şi în spiritul ei, inclusiv în ceea ce priveşte statutul procurorilor şi judecătorilor; 2. Stoparea abuzurilor din justiţie împotriva cetăţenilor şi înlăturarea efectelor produse; 3. Respectarea drepturilor fundamentale ale omului, garantate de Constituţia României şi de tratatele internaţionale, precum dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, prezumţia de vinovăţie, dreptul la viaţă privată şi inviolabilitatea secretului corespondenţei; 4. Garantarea independenţei judecătorilor care înfăptuiesc actul de justiţie – atât din partea mediului politic, dar şi faţă de orice alte forme de presiune exercitate din partea parchetelor sau din partea serviciilor de informaţii; 5. Garantarea independenţei procurorilor în instrumentarea cauzelor, în acord cu respectarea principiului constituţional al subordonării ierarhice; 6. Răspunderea magistraţilor pentru rea-credinţă sau gravă neglijenţă în îndeplinirea atribuţiilor pe care le au; 7. Lustraţia magistraţilor care au fost colaboratori ai serviciilor de informaţii şi au pus în aplicare protocoale secrete prin încălcarea Constituţiei şi a legilor în vigoare; 8. Garantarea independenţei sistemului judiciar faţă de orice imixtiune a serviciilor de informaţii; 9. Principiul celerităţii în instrumentarea şi soluţionarea cauzelor penale şi civile; 10. Principiul meritocraţiei şi al probităţii morale şi profesionale în promovarea magistraţilor în funcţiile superioare din sistemul judiciar. Acestea sunt cele 10 principii pe care i le-am lăsat preşedintelui. O să vă dăm şi dumneavoastră. Cred că deja au ajuns la unii dintre dumneavoastră, transmise de către colegii mei. Dacă aveţi întrebări./ilixandru/fcostea
Reporter: /…/ domnule preşedinte, cele şapte întrebări despre care vorbeaţi?
Liviu Dragnea: Poftiţi?
Reporter: Cele şapte întrebări pe care i le-aţi lăsat preşedintelui?
Liviu Dragnea: Deocamdată nu aş vrea să le fac publice, înainte să apuce să se uite pe ele.
Reporter: În opinia dumneavoastră, există vreo posibilitate să ajungeţi la un consens, dacă spuneţi că aveţi Ordonanţa 92 şi nu vreţi reluarea procesului legislativ? Domnul preşedinte v-a dat de înţeles că se poate merge pe o astfel de formulă?
Liviu Dragnea: Pe ce formulă?
Reporter: Pe o formulă care să nu implice reluarea procesului legislativ, aşa cum a cerut Klaus Iohannis. Dacă în acest moment…
Liviu Dragnea: Nu, domnul preşedinte nu se poate implica în activitatea parlamentară. A şi spus lucrul ăsta. În acelaşi timp, nu poate fi mediator între partidele politice. Poate fi mediator între puterile statului, între stat şi cetăţeni, dar noi n-am venit, în primul rând, să ne luăm vreun angajament în faţa preşedintelui. A şi specificat că nici nu se aştepta la lucrul ăsta şi nici nu cere lucrul ăsta, şi doar am înţeles că îşi doreşte să ţinem cont de recomandările Comisiei de la Veneţia, lucru pe care noi deja l-am făcut prin ordonanţă, ordonanţă care va deveni lege în urma dezbaterilor din parlament.
Reporter: Veţi ţine cont de toate recomandările Comisiei de la Veneţia sau doar de cele care au fost deja incluse în această ordonanţă? Vor mai fi modificări în plus?
Liviu Dragnea: Vom ţine cont de toate recomandările, numai că toate recomandările Comisiei de la Veneţia oriunde, în momentul în care ele trebuie să fie transpuse sau să se transpună într-o legislaţie, unele recomandări pot fi transpuse în legislaţie, altele nu, depinde de specificul fiecărei ţări. Printre recomandări se găsesc şi, cred că două, prin care se recomandă modificarea Constituţiei. E un proces mai dificil, totuşi, zicem noi. De asemenea, printre recomandări se regăseşte şi regândirea sau redefinirea, nu mai ţin minte exact, dacă nu desfiinţarea secţiei pentru magistraţi, secţiei speciale pentru magistraţi. Ori mai ales în perioada în care vorbim, această secţie îşi dovedeşte cu atât mai mult utilitatea, când ies la iveală foarte multe informaţii cu sute de mii de dosare întocmite sau deschise împotriva unor magistraţi. Am înţeles că au apărut informaţii şi la opt magistraţi din CSM. De asemenea, Curtea Constituţrională a spus în decizia respectivă că este evidentă utilitatea acestei secţii, deci nu cred că trebuie să desfiinţăm această secţie şi PSD-ul nu va susţine desfiinţarea acestei secţii, care este una din recomandările Comisiei de la Veneţia.
Reporter: /…/ CSM, aşa considera preşedintele Klaus Iohannis. Spunea că este nevoie să ţineţi cont de această dată şi de recomandările venite de la CSM….
Liviu Dragnea: Da, o întrebare foarte bună, poate involuntar. Tocmai că una dintre recomandările Comisiei de la Veneţia se referă la modificarea procedurii de pensionare a magistraţilor care a fost introdusă în lege la solicitarea CSM-ului, cu care noi am fost de acord şi acum, sigur, suntem în situaţia în care s-a prorogat prin ordoanţă şi trebuie să vedem cum facem, dacă ţinem cont mai mult de recomandarea CSM-ului sau de recomandarea Comisiei de la Veneţia, dar este un subiect important şi în acest an de prorogare, un an şi ceva de prorogare, trebuie ca Ministerul Justiţiei, celelalte instituţii, CSM-ul, în primul rând, şi celelalte instituţii să facă o analiză serioasă, un studiu de impact sau un audit, ca să vedem care sunt efectele posibile de produs în cazul în care acele prevederi ar intra în vigoare, pentru că cea mai mare parte a corpului magistraţilor îşi doresc acea prevedere.
Reporter: Vedeţi utilă semnarea unui pact, unui acord între partide pe această temă?
Liviu Dragnea: Nu, nu cred că este corectă această formulare. Nu ştiu cine a vorbit de pact în afară de presă. Eu n-am vorbit de pact. Am înţeles că nici domnul preşedinte n-a vorbit de niciun pact/aburtica
Reporter: /…/
Liviu Dragnea: Păi tocmai asta voiam să vă spun! Că în Parlament cam aşa se lucrează. Bănuiesc că aţi mai fost pe acolo. În comisii se discută, se dezbat, se susţin puncte de vedere, la un moment dat se ajunge la vot. Nu poţi să faci un acord, pe ce? Dacă principiile pe care noi le-am prezentat astăzi vor fi însuşite de cineva, sigur că putem discuta, dar nu pact pe legile justiţiei, ci un acord politic pe un set de acţiuni care trebuie să refacă încrederea în sistemul de justiţie din România, care să garanteze că în România nu se vor mai întâmpla abuzurile la care au fost supuşi mii de cetăţeni români, care să garanteze că judecătorii nu vor mai fi intimidaţi, presaţi sau chiar şantajaţi de către instituţii sau de către oameni din anumite instituţii sau de către structuri oculte. Pentru un asemenea acord, tot timpul suntem gata să… La un asemenea acord, tot timpul suntem gata să punem umărul! Dar despre aceste legi se discută în Parlament! Nu putem pentru fiecare lege din Parlament să facem un acord politic parlamentar.
Reporter: /…/ preşedintele şi toate partidelear putea să /…/ că sunt de acord cu /…/
Liviu Dragnea: Preşedintele a spus că nu. Staţi puţin, ca să… Preşedintele ne-a spus nouă, cel puţin, că nu a avut niciodată ideea unui pact între noi şi dumnealui.
Reporter: A vorbit de un /…/ între partidele politice, iar dânsul să fie mediatorul. Dumneavoastră tocmai aţi spus că nu poate să fie mediator între partide /…/
Liviu Dragnea: Nu, nu. Cu tot respectul pentru instituţia prezidenţială, că ne aflăm aici, în această instituţie, domnul preşedinte Iohannis putea să fie mediator până acum. Nu noi am înflăcărat, nu noi am incitat, nu noi am alimentat ura, dezbinarea, scandalul pe marginea discuţiilor despre legile justiţiei. Noi nu am făcut niciodată asta! Doar că am rezistat la aceste presiuni, la aceste jigniri, la aceste atacuri violente, atât din presă, cât şi nu numai, mergând în continuare pe atingerea obiectivelor şi anume pentru a modifica legislaţia din justiţie, în sensul principiului pe care l-am enunţat mai devreme. Da! Sunt articole care au fost declarate neconstituţionale! Unele au fost declarate neconstituţionale pe fond, altele pe formă. S-a discutat din nou în Parlament, s-a dezbătut, s-au operat modificările cerute de Curtea Constituţională şi am avut şi avem trei legi ale justiţiei promulgate.
Reporter: S-a cerut demisia ministrului Tudorel Toader, aşa cum preşedintele ceruse?
Liviu Dragnea: Nu, nu! Nu am venit aici să ne ceară demisia vreunui ministru!
Reporter: Domnul preşedinte, /…/ cele 10 principii pe care le-aţi enunţat, lupta anticorupţie unde se află în priorităţile PSD?
Liviu Dragnea: Pe primul loc în tot ceea ce înseamnă discuţie şi acţiune din interiorul acestui concept, dar pe acelaşi loc cu respectarea drepturilor omului! Lupta împotriva corupţiei este susţinută de noi cu precizarea făcută în mai multe rânduri că susţinem lupta adevăratei corupţii! Nu susţinem acţiunile unor procurori care au fost realizate după ce s-au stabilit ţinte în prealabil, urmând să se adune probe mai mult sau mai puţin corecte, probe mai mult sau mai puţin falsificate. Am ajuns în situaţia în care să se transmită tot felul de informaţii în cancelariile străine pentru a arăta cât de coruptă e această ţară, pentru a se justifica existenţa şi activitatea unei anume instituţii. Dacă legislaţia din România, dacă procedurile din România erau funcţionale în oricare altă ţară din Uniunea Europeană, şi acolo era aceeaşi situaţie, pentru că cu toţi oficialii, aproape cu toţi oficialii cu care am vorbit în ultimii ani de zile, explicându-le în detaliu, când a fost timp, ce se întâmplă la noi şi care sunt prevederile legale la noi, identinficânudu-le nişte acţiuni pe care le fac în mod curent politicienii de acolo, miniştrii, parlamentarii, spunându-le că la noi acasă ar avea unul, două sau nouă dosare penale, sigur că au fost destul de miraţi şi contrariaţi. Vă rog, dacă mai aveţi întrebări!
Reporter: /…/ modificarea acelei ordonanţe 92 şi în ceea ce priveşte recomandările Comisiei de la Veneţia, pentru că mă gândesc că domnul Toader ar fi putut include în ordonanţă deja alte modificări sau veţi /…/
Liviu Dragnea: Să fie completate şi cu alte recomandări ale Comisiei de la Veneţia?
Reporter: /…/
Liviu Dragnea: Se va discuta în Parlament. Până acum noi nu am identificat o altă recomandare care să poată să fie cuprinsă în Legea de aprobare a ordonanţei, dar sigur că vom discuta. Colegii noştri, în comisia specială, vor discuta pe argumente, probabil că vor începe din nou discuţii şi cu celelalte structuri, cu partidele, cu CSM-ul.
Reporter: Deci, în acest moment, /…/ şi alte discuţii pe marginea acestei /…/
Liviu Dragnea: Nu, dar aş vrea să…
Reporter: /…/
Liviu Dragnea: … ştiu… E şi foarte multă gălăgie aici şi eu vă aud şi foarte greu. Eu îmi cer scuze, că puteam să aranjez mai bine aici! Deci, Ordonanţa 92 este în Parlament! Pentru Ordonanţa 92 au început procedurile parlamentare. Ordonanţa 92 modifică legile justiţiei. Deci este o procedură care oricum a început şi cu aceste întâlniri şi fără aceste întâlniri. Deci, despre asta vorbim!
Reporter: Cum vedeţi demersul preşedintelui în condiţiile în care dumneavoastră aţi spus că nu poate nici mediator şi /…/?
Liviu Dragnea: Trebuie să… Mie personal îmi trebuie timp ca să îmi dau seama ca să pot să caracterizez acest demers şi sunt foarte sincer! Au fost perioade când m-am lăsat păcălit de astfel de demersuri şi de astfel de discuţii! Din acest motiv… mă abţin să spun deocamdată că e un demers util sau nu.
Reporter: Vă îngrijorează posibilitatea ca Parlamentul European să adopte acea rezoluţie împotriva ţării noastre, despre care /…/
Liviu Dragnea: Parlamentul European nu are niciun motiv să adopte vreo rezoluţie împotriva României! Absolut niciun motiv corect! Vă mulţumim…
Reporter: Despre acest lucru a discutat preşedintele /…/ despre această rezoluţie, pentru că şi preşedintele spunea că vrea să facă totul să nu se întâmple aşa ceva.
Liviu Dragnea: Bun! Era bine să facă cu mult timp înainte! Nu, nu am discutat acest subiect. Vă mulţumim foarte mult! O zi plăcută în continuare!/ilixandru
*****
Declaraţiile liderului ALDE, Călin Popescu-Tăriceanu, după consultările avute cu preşedintele României
Călin Popescu-Tăriceanu: Am încheiat discuţiile cu preşedintele României. Deja cred că intenţia o cunoaşteţi de la discuţiile precedente cu delgaţia PSD-ului. Preşedintele a afirmat că încearcă, prin rolul pe care îl are, prin rolul constituţional pe care îl are, să încerce o mediere între partidele politice astfel încât toate problemele legate de legile justiţiei să poată să-şi găsească o rezolvare. Şi în acest sens, pot să vă spun că cred că e util ca între partidele politice reprezentate în Parlament să aibă loc o discuţie şi să încercăm să cădem de acord să realizăm, eventual, un consens pe modificările care trebuiesc operate la legile justiţiei, având în vedere recomandările Comisiei de la Veneţia, recomandări de care va ţine seama şi Comisia Europeană în întocmirea raportului MCV, dar aceste discuţii trebuie să pornească de la câteva premise pe care i le-am prezentat preşedintelui. În primul rând, trebuie să cădem de acord asupra unei definiţii a ceea ce înseamnă statul de drept, pentru că nu putem să avem vederi diferite. Dacă avem vederi diferite, aprecieri diferite şi perspective diferite asupra statului de drept, atunci discuţia nu va putea să ducă la niciun rezultat. În opinia noastră, statul de drept se bazează pe un set de norme, legi şi instituţii care asigură apărarea drepturilor şi libertăţilor individuale. Aceasta este definiţia liberală a democraţiei şi de aici plecăm mai departe. Deci, nu funcţia represivă a statului este cea care trebuie să domine discuţiile noastre, ci modul în care apărăm cetăţenii de abuzurile instituţiilor şi să-i ferim de aceste abuzuri. Şi din această perspectivă, vă pot spune că am un gust relativ amar şi privinţa raportului Comisiei de la Veneţia, care văd că nu scoate un cuvânt despre impactul modificării legilor justiţiei asupra garantării sau pentru garantarea drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor. Dar în fine! Dacă această definiţie comună este acceptată de partidele politice, atunci eu cred că putem să pornim cu dreptul mai departe şi să începem cu considerarea necesităţii scoaterii la lumină a tuturor protocoalelor secrete care au funcţionat sau care încă mai funcţionează şi care implică instituţii din justiţie, abrogarea lor şi, evident, cu tot ceea ce presupune ca consecinţă pe linie de justiţie. În al dpoilea rând, cred că persoanele care au semnat aceste protocoale nu mai au credibilitatea necesară să ocupe funcţii de conducere în justiţie. În al treilea rând, cred că trebuie să convenim asupra constituirii unei comisii de adevăr şi reconciliere care să aducă la suprafaţă aspecte care sunt, poate, bine păstrate în secret şi care ar avea darul să ne lămurească asupra abuzurilor care s-au petrecut în aceşti ani, cărora au căzut victime, probabil, numeroşi cetăţeni. De asemenea, cred că pentru o perioadă atâta vreme cât justiţia nu revine în normalitate, va trebui să acceptăm ideea unui ministru independent politic, un tehnocrat de prestigiu, care să asigure conducerea Ministerului Justiţiei, astfel încât să scoatem justiţia de sub orice formă de ingerinţă politică şi, nu în ultimul rând, acceptarea din partea tuturor a necesităţii unei colaborări corecte şi oneste cu instituţiile europene, fie că vorbim de Comisia Europeană, fie că vorbim de Comisia de la Veneţia, astfel încât să dăm, în primul rând, asigurări şi opiniei publice din România, dar şi partenerilor noştri străini că lucrurile pot fi gestionate în mod corect, că avem această bună intenţie şi găsim şi soluţiile politice pentru o rezolvare pe termen lung, de durată, care să creeze un cadru de justiţie solid, care să garanteze independenţa justiţiei şi să reclădească încrederea cetăţenilor români în actul de justiţie.
Reporter: Domnule preşedinte, dumneavoastră spuneţi că acceptaţi rolul de mediator al preşedintelui Klaus Iohannis şi vedeţi posibil un acord între partide dacă se pleacă de la ceea ce aţi spus, să se apere cetăţeanul şi /…/, proiectul dumneavoastră de variante /…/ domnul Dragnea a spus că nu mai e oportun acum ca preşedintele să fie mediator şi nu vede posibilitatea unui astfel de acord pentru că deja în Parlament sunt proceduri şi pe legile justiţiei şi pe cele două Coduri Penale. Cum vedeţi în acest moment colaborarea dumneavoastră, alianţa pe care o aveţi, din moment ce deja sunteţi … .
Călin Popescu-Tăriceanu: Aici să ştiţi că n-am venit să discutăm probleme de alianţă; alianţa funcţionează foarte bine şi nu avem păreri diferite în mod fundamental. Legile justiţiei sigur că vor veni în Parlament în mod obligatoriu. De ce Pentru că este Ordonanţa 92 şi ordonana precedentă, care repune în discuţie, practic, legil şi obligă Parlamentul la rediscutarea lor. Această discuţie poate fi făcută şi tranşată pe baza votului majorităţii sau să încercăm să găsim un consens la nivelul tuturor partidelor politice reprezentate în Parlament şi eu cred că este o soluţie mai bună. Dacă vrem să calmăm spiritele şi să închidem această discuţie care are reverberaţii inclusiv în străinătate – ştiţi bine că urmează la nivelul Parlamentului European o discuţie şi probabil, adoptarea unei rezoluţii referitoare la România. Dacă vrem să rezolvăm această problemă şi să nu fim în această postură care mie nu mi se pare deloc covenabilă, cel puţin mie nu mi se pare deloc convenabilă, sigur că România este luată în discuţie pentru că s-a adoptat rezoluţia la adresa Ungariei şi, atunci, ca să încerce să se echilibreze lucrurile între Grupul PPE şi Grupul socialist, unii din Parlamentul European, unde nu sunt numai lumini ale politicii, au găsit de cuviinţă că trebuie să facă echilibru cu o moţiune la adresa României. Deci, dacă vrem să calmăm lucrurile, aceasta ar fi o soluţie cred că dezirabilă din punctul nostru de vedere.
Reporter: /…/ să se ţină cont în rediscutarea Ordonanţei /…/
Călin Popescu-Tăriceanu: Recomandările Comisiei de la Veneţia nu ţin cont decât de o singură chestiune care apare în ordonanţă, şi anume: vârsta minimă de pensionare de 20 de ani. Acolo este făcută, după cum ştiţi, în ordonanţă o prorogare a termenului până la 1 ianuarie 2020 şi recomandă Parlamentului, eventual, să scoată această prevedere. /lbadiu/ Restul prevederilor Ordonanţei 92 nu sunt analizate. De ce? Pentru că Comisia nu a fost sesizată cu aceste prevederi şi e normal ca, numai odată sesizată, să se poată pronunţa. Acum, la întrebarea dumneavoastră dacă sunt de părere că trebuie integrate toate sau nu, nu pot să vă dau un răspuns, complet şi într-un cuvânt şi am să vă spun şi de ce. Haideţi să luăm una dintre recomandările Comisiei de la Veneţia, cea prin care contestă necesitatea înfiinţării unei secţii independente de anchetă a magistraţilor. Şi cu argumente, vine cu argumente pe două pagini. Eu am citit raportul Comisiei de la Veneţia cu atenţie. Ei bine, ieri, Consiliul Superior al Magistraturii, a cărui idependenţă şi autoritate nu este pusă în discuţie de Comisia de la Veneţia, pentru că e un factor, un element, hai să-i spunem independent în totalitate şi care garantează independenţa justiţiei, comunicatul de presă ce spune, salută înfiinţarea secţiei, pentru că ea va asigura o independenţă reală a magistraţilor. Deci, Comisia de la Veneţia spune una, Consiliul Suprem al Magistraturii spune altceva, opus complet, nu noi care suntem, probabil, bănuiţi de a avea o abordare subiectivă a acestui subiect. Deci, aţi înţeles, nu putem să spunem: da, toate recomandările sunt perfecte şi nu există nici un motiv ca ele să nu fie discutate. Trebuie analizate şi sigur că în final unele din ele sunt deja rezolvate prin Ordonanţa 92, celelalte… discuţia ar trebui să se poarte în Parlament.
Reporter: Domnule Tăriceanu ve-ţi discuta în coaliţie această problemă /…/
Călin Popescu-Tăriceanu: Discutăm în coaliţie toate problemele.
Reporter: Şi acesta va fi un subiect de coaliţie…?
Călin Popescu-Tăriceanu: Dacă am spus toate!
Reporter: Pentru că domnul Dragnea spunea mai devreme că ce e în Ordonanţa 92 cam asta va rămâne, dumneavoastră spuneţi că mai au loc discuţii în Parlament, de aceea…
Călin Popescu-Tăriceanu: Ordonanţa 92 nu a rezolvat punct cu punct din recomandări. Eu cred că, odată ajunsă în Parlament Ordonanţa 92, nu văd de ce nu am putea să discutăm şi alte chestiuni. Vă dau un alt exemplu. Problema dreptului la totală liberă exprimare din partea magistraţilor. Dacă există anumite lucruri care să îngrădească dreptul de… E vorba de altceva. Magistraţii au obligaţie de rezervă. Nouă ni se cere să nu comentăm şi să criticăm hotărârile justiţiei. Trebuie să existe undeva un echilibru. Dacă prevederile din lege sunt prea constrângătoare, de ce să nu putem discuta? Eu nu am o problemă, cum să spun, să refuz în orice formă orice discuţie. Dacă în Parlament putem să găsim modalităţi mai bune, forme mai bune de ce nu?
Reporter: Dacă PSD refuză această variantă a preşedintelui şi a acordului politic, vă îngrijorează acea rezoluţie din Parlamentul European, pentru că şi dumneavoastră spuneaţi că varianta aceasta va calma spiritele?
Călin Popescu-Tăriceanu: Am să vă rog ceva: întrebaţi-ne ce facem noi nu ce facem noi dacă alţii nu ştiu ce fac.
Reporter: Sunteţi într-o coaliţie, de aceea vă întrebăm.
Călin Popescu-Tăriceanu: Vă mulţumesc.
Reporter: Domnul preşedinte Liviu Dragnea a declarat că este nemulţumit de faptul că cei din ALDE au spus că îl susţin în continuare pe Tudorel Toader la conducerea Ministerului Justiţiei. Aţi avut până acum o discuţie în coaliţie cu privire la soarta lui Tudorel Toader, la conducerea ministerului?
Călin Popescu-Tăriceanu: Să ştiţi că ieri am făcut declaraţii pe acest subiect. Acum 10 zile am făcut declaraţii pe acest subiect. Chiar nu cred că are rost să mai reluăm această problemă.
Reporter: V-a dat preşedintele Klaus Iohannis vreun semn că este de acord cu teza dumneavoastră să se plece de la apărarea drepturilor cetăţenilor şi să rezolve problema protocoalelor, în sfârşit?
Călin Popescu-Tăriceanu: Preşedintele ne-a spus că nu vrea să fie un factor activ în această chestiune. Şi cred că atâta vreme cât rolul principal revine Parlamentului, chiar sigur nici eu nu ştiu cum ar putea preşedintele să fie parte în acest proces legislativ. Cred că este în momentul de faţă un moment bun pentru ca la nivelul Parlamentului, aşa cum am încercat şi pe Legea offshore – din păcate, nu s-a reuşit – realizarea unui consens. Se realizase la nivelul Comisiei, în final, din cauza disputei pe Legea privind spălarea banilor a ieşit astăzi, după cum prea bine ştiţi, o anumită dispută în Parlament, şi consensul care, practic, se realizase pe Legea offshore nu a mai putut să fie observat la vot. Eu cred că putem în continuare, cred că nu e interesul numai al ALDE sau al PSD ca să evităm situaţii neplăcute în viitor de genul celui cu rezoluţia din Parlamentul European. Deci, eu cred că treuie să fie un efort comun în această privinţă, dacă toţi pleacă de la un principiu foarte simplu: că urmăresc interesul naţional.
Reporter: Domnule preşedinte, aderaţi la acel principiu pe care l-a adus domnului Liviu Dragnea preşedintele Klaus Iohannis, eventual, şi la cele şapte întrebări lăsate preşedintelui?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu ştiu care au fost cele şapte întrebări.
Reporter: Dar la principiile pe care le-a adus aici, acele principii aţi discutat cu dumnealui, vi le asumaţi şi dumneavoastră?
Călin Popescu-Tăriceanu: Eu v-am spus ce punct de vedere am avut noi. Nu ştiu, cred că faceţi o mică confuzie în legătură cu rolul nostru şi cu modul în care ne raportăm unii la alţii.
Reporter: În ce măsură se pot însuşi în legislaţia noastră cât mai multe dintre acele avertismente, prevederi trase de Comisia de la Veneţia /…/?
Călin Popescu-Tăriceanu: Nu sunt avertismente, sunt recomandări, într-o formulă civilizată, şi v-am spus că unele din ele pot fi luate în seamă. Unele au fost deja rezolvate şi altele sunt într-o situaţie destul de ciudată, pentru că Comisia pare să nu ţină cont de punctul de vedere al Consiliului Superior al Magistraturii. Dacă în privinţa Parlamentului poate să planeze o suspiciune de subiectivitate, iată că Comisia de la Veneţia este contrazisă la două zile după ce apare raportul chiar de Consiliul Superior al Magistraturii, care apreciază această instituţie creată prin legile justiţiei, aşa încât discuţia nu poate să pornească de la ideea că Comisia de la Veneţia ce a spus este literă de lege, Biblie pentru noi şi noi tot ceea ce facem este greşit. Comisia de la Veneţia poate să fie informată, poate să poarte o nouă rundă de discuţii cu reprezentanţii noştri, fie cu ministrul justiţiei, fie cu preşedintele Comisiei de la Parlament, să i se explice cu argumente şi sigur că bănuiesc că acolo există receptivitate pentru ca aceste probleme să fie înţelese corect. Vă mulţumim foarte mult./rpatulea/lbadiu
*****
Declaraţii ale delegaţiei PNL, la ieşirea de la consultările cu preşedintele Klaus Iohannis
Delegaţia PNL a ieşit la declaraţii, după consultările cu preşedintele Klaus Iohannis.
Ludovic Orban: PNL salută iniţiativa preşedintelui României de a convoca partidele parlamentare la o discuţie privitoare la legile justiţiei, la Codul Penal şi la Codul de Procedură Penală în urma rapoartelor adoptate de Comisia de la Veneţia, care exprimă puncte de vedere extrem de critice referitoare la toate proiectele de legi şi care formulează recomandări extrem de serioase.
PNL a prezentat preşedintelui României mandatul pe care l-am primit ca delegaţie din partea Biroului Executiv al PNL, care este un mandat extrem de simplu: reluarea dezbaterilor pe legile justiţiei, pe Codul de Procedură Penală, pe Codul Penal, iar în reluarea dezbaterilor să se ţină cont de recomandările formulate de Comisia de la Veneţia, de deciziile Curţii Constituţionale în privinţa Codului de Procedură Penală şi a Codului Penal; de asemenea, să se ţină cont de toate tratatele la care România este parte, de obligaţiile internaţionale ale României, să se ţină cont de standardele care funcţionează în materie de organizare a justiţiei la nivelul UE şi, de asemenea, să existe o voinţă politică extrem de clară privind asigurarea independenţei justiţiei, privind accesul neîngrădit al cetăţeanului la actul de justiţie, privind respectarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale României.
România este într-un punct de cotitură. De doi ani de zile, obsesia lui Dragnea de a scăpa de puşcărie şi obsesia ultraşilor din PSD şi ALDE de a controla justiţia şi de a opri lupta anticorupţie a făcut un rău imens României. Suntem pe punctul de a prelua preşedinţia Consiliului UE. În funcţie de modul în care România îşi va exercita această funcţie de preşedinţie a Consiliului UE, România va urma în continuare un destin european, va fi respectată de partenerii de la nivel european şi va putea să fructifice în beneficiul cetăţenilor români avantajele pe care le avem ca stat membru al UE, sau, dacă cei care au siluit legislaţia în domeniul justiţiei, cei care au călcat în picioare independenţa justiţiei, cei care şi-au bătut joc până astăzi de toate voinţa exprimată de societatea civilă, de toate punctele de vedere exprimate de corpul profesioniştilor din justiţie, de toate avertismentele externe şi solicitările externe pe care le-am primit din partea partenerilor noştri strategici, există riscul ca România să sufere şi ca cetăţenii români să fie sancţionaţi pentru prostiile şi pentru actele de rea credinţă făcute împotriva României de către o majoritate grupată în jurul lui Dragnea.
Este momentul ca partidele care compun majoritatea parlamentară să abandoneze susţinerea proiectului lui Dragnea, care este împotriva interesului general al României.
Urmează raportul privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare. Asupra României planează riscul adoptării unei rezoluţii sancţionatorii în Parlamentul European. În discursurile liderilor europeni se vede foarte clar că ne transmit un mesaj că, în cazul în care vom merge pe drumul corect, vom putea adera la Schengen şi vom putea beneficia din plin de toate avantajele pe care le putem dobândi din statutul de membru al UE. Pe de altă parte, poziţia exprimată atât de preşedintele Comisiei Europene, de prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, de liderii de grupuri parlamentare, inclusiv liderii de grupuri parlamentare din ALDE şi PSD, este foarte clară: vor utiliza toate pârghiile pentru a se asigura că în România independenţa justiţiei, funcţionarea normală a statului de drept vor funcţiona aşa cum trebuie.
Cred că este momentul în care toţi cei care până astăzi au crezut că pot să calce în picioare tratatul UE, drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor, independenţa justiţiei, liberul acces al cetăţeanului la justiţie trebuie să se trezească şi să înţeleagă că, pentru binele României, trebuie să ne aşezăm la masă, să începem un proces de elaborare a unor legi care să stea în picioare, care să beneficieze de sprijin din partea societăţii şi care cu adevărat să permită domnia legii, să permită cu adevărat apărarea cetăţeanului român de către sistemul de justiţie.
Vă stau la dispoziţie cu răspunsuri la întrebări.
Reporter: /…/ ar fi posibilă încheierea unui pact, a unui acord între partide pe această temă?
Ludovic Orban: Nu cred că este necesar un astfel de acord; cred că este necesar ca cei care până astăzi au crezut că pot să-şi bată joc de legislaţia în domeniul justiţiei, să facă legi cu dedicaţie pentru lider, să iniţieze propuneri de modificare contrare Constituţiei, contrare reglementărilor de la nivel european, să se trezească, să renunţe la aceste tentative de modificare a legislaţiei în interes propriu şi să gândească pentru binele României şi pentru interesul general al bunei funcţionări a sistemului de justiţie din România.
Realizator: /…/?
Ludovic Orban: Poziţia PNL a fost totdeauna o poziţie care pleacă de la interesul fundamental al României şi de la interesele cetăţenilor, de la voinţa de a respecta drepturile şi libertăţile fundamentale ale cetăţenilor români, a liberului acces la justiţie şi la dreptul fiecărui român de a i se face dreptate de către sistemul de justiţie. Întotdeauna am susţinut astfel de prevederi, iar una este ceea ce doresc să facă domnul Dragnea şi cu ultraşii săi antijustiţie, alta este ceea ce doreşte PNL. Şi sunt convins că probabil şi în partidul de guvernământ sunt destui oameni, destui parlamentari care gândesc mai apropiat de noi decât de interesele obscure ale grupului din jurul lui Dragnea.
În ceea ce ne priveşte pe noi, ne aşezăm la masă cu oricine, pentru a încerca să elaborăm nişte legi ale justiţiei, un cod penal şi un cod de procedură penală care într-adevăr să satisfacă nevoile reale din societatea românească, care să înlăture, evident, orice posibil abuz comis de către oricine, care să împiedice politizarea sistemului de justiţie – aşa cum, din păcate, se întâmplă în ultima perioadă prin modificări legislative şi prin acţiuni ale ministrului justiţiei, ale guvernului şi ale preşedintelui Camerei Deputaţilor, pentru că, la urma urmei, vă repet, suntem într-un punct în care fiecare om politic trebuie să înţeleagă că, pentru binele României, trebuie să facem legi pentru cetăţenii români, şi nu legi pentru interesul personal al unuia sau al altuia dintre liderii politici.
Reporter: Dvs aţi vorbit, în declaraţia aceea de intenţie, de posibilitatea ca cele trei legi ale justiţiei, care sunt deja în vigoare, să fie suspendate. Aţi vorbit cu preşedintele?
Ludovic Orban: Nu, m-am referit la suspendarea prevederilor care sunt contrare recomandărilor, cum e, de exemplu, prevederea – care a fost declarată neconstituţională de CCR – privind detaşarea magistraţilor. De asemenea, ministrul justiţiei a profitat de ordonanţă ca să-şi întăreasc puterile: şi-a dat dreptul de a sesiza Inspecţia Judiciară, ca o formă de control politic şi de ameninţare a magistraţilor din partea politicului şi de afectare a independenţei /…//cvanatoru
*****
Declaraţii ale preşedintelui USR, Dan Barna, după discuţiile cu preşedintele Klaus Iohannis
Dan Barna: Bună ziua! Am avut o discuţie cu preşedintele Iohannis despre situaţia actuală. I-am transmis aşteptarea noastră de a fi mediatorul acestui moment critic pentru justiţia din România – pentru că, în realitate, în acest moment avem o societate profund polarizată, avem o societate în care aproape fiecare cetăţean are o opinie despre ceea ce se face sau nu se face sau trebuie făcut în justiţie. Avem însă un raport al Comisiei de la Veneţia foarte negativ, avem un raport care pune România la coada statelor care respectă principiile statului de drept, şi în acest context noi considerăm că preşedinţia României ar putea să fie o foarte bună cupolă pentru o dezbatere şi o mediere – accentuez acest cuvânt -, o mediere reală între magistraţi, între politicieni, între societatea civilă şi între cetăţenii României care îşi doresc cu adevărat în continuare o justiţie independentă şi funcţională.
În egală măsură, i-am transmis preşedintelui că astăzi USR a depus un proiect de lege pentru introducerea în legislaţie a recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi chiar înainte să venim la această întâlnire am depus la Camera Deputaţilor această iniţiativă, şi poate să fie, alături de dezbaterea pe ordonanţă, unul dintre instrumentele prin care aceste recomandări pot deveni realitate.
În egală măsură, i-am solicitat preşedintelui ca, în perspectiva unei anunţate remanieri, să nu accepte în niciun context un ministru al justiţiei care nu îşi asumă în mod conştient şi ferm şi explicit implementarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia în legislaţie. Cât timp rămânem în această paradigmă a unor miniştri – şi am văzut, din păcate, reprezentanţii PSD: Liviu Dragnea a venit exact cu… sabotorii justiţiei din România de-a stânga şi de-a dreapta sa. Cât timp nu ieşim din această paradigmă nu avem nicio şansă reală să reintrăm pe parcursul european fundamental pentru societatea noastră.
În egală măsură, am abordat cumva şi subiectul acelui referendum pe justiţie, aşteptat şi despre care s-a discutat de mult timp în societate, şi am exprimat opinia noastră că susţinerea preşedintelui pentru iniţiativa „Fără penali”, care în momentul de faţă se află în procedura parlamentară… Semnăturile s-au strâns, s-au validat, totul este în regulă, şi o susţinere a preşedintelui pe acest referendum ar putea să fie poate o direcţie care să angreneze societatea şi pe această temă, pentru că sunt deja un milion de semnături, cum bine ştiţi, ale cetăţenilor care susţin această idee, şi atunci am putea avea un referendum dinspre această iniţiativă, care acum e în Parlament.
Şi, mă rog, ultimul element pe care l-am avut în vedere în cadrul discuţiei a fost cel legat de eventuala înaintare de grad a ofiţerului Paraschiv, implicat în 10 august – şi am fost foarte fermi, transmiţând un mesaj al societăţii din această perspectivă, prin care considerăm că până nu avem un rezultat al anchetei privind 10 august, nu se poate pune problema ca unii dintre actorii vizibili ai acelui atac asupra statului de drept şi a cetăţenilor să poată fi promovat.
Reporter: Cum a recţionat preşedintele la propunerea /…/?
Dan Barna: Preşedintele a fost de acord că „Fără penali”, această iniţiativă care e în etapa parlamentară, poate fi una dintre direcţiile pe care se poate discuta în ceea ce priveşte un referendum potenţial şi am convenit să mai analizăm această variantă.
Reporter: Aţi discutat şi cu cei de la PNL pentru acel proiect pe care spuneaţi că l-aţi depus astăzi pentru introducerea recomandărilor Comisiei de la Veneţia? Pentru că şi ei au spus mai devreme că vor să depună un proiect asemănător.
Dan Barna: Este o discuţie lineară constantă. Toată opoziţia este de acord că e necesară introducerea recomandărilor Comisiei de la Veneţia în legislaţie. Faptul că sunt una sau mai mult iniţiative e cu atât mai important.
Reporter: N-ar trebui să fie o voce unitară?
Dan Barna: Este o voce unitară. Nu cred că există cineva din opoziţie care să spună altceva decât că recomandările Comisiei de la Veneţia trebuie să fie implementate în legislaţia actuală, în formele actuale ale legilor.
Reporter: Dvs, cei din USR, sunteţi gata să staţi la aceeaşi masă şi să discutaţi un posibil acord între partidele parlamentare care să pornească de la ce spunea domnul Tăriceanu – să se elimine şi abuzurile împotriva cetăţenilor făcute de către cei din justiţie?/ilixandru
Dan Barna: Nu cred că este cineva care să susţină vreun abuz de orice fel. Ceea ce i-am transmis şi preşedintelui – şi vă spunem şi acum, în mod public – este această idee că, în măsura în care preşedintele României va decide să-şi asume un rol de mediator şi vom fi alături la masă şi cu magistraţii, care trebuie de data aceasta ascultaţi, nu cum, la mişto, s-a întâmplat în Comisia Iordache, USR va fi acolo şi va fi un jucător activ în găsirea unei soluţii reale, pragmatice, în ceea ce înseamnă reforma în justiţie, astfel cum e recomandată de Comisia de la Veneţia.
Reporter: Se pot găsi toate aceste rezolvări pe /…/ la Ordonanţa 92, ordonanţa de urgenţă care deja ajunge în parlament?
Dan Barna: Este una dintre variante şi suntem deschişi, cum spuneam. Avem destul de puţină încredere, cunoscând anul şi jumătate de lupta cu PSD, dar este o variantă care ar putea să funcţioneze, în măsura în care şi PSD, şi ALDE, şi UDMR îşi asumă în mod realist că trebuie să acceptăm şi recomandările Comisiei de la Veneţia, nu doar punctele de vedere prin care Liviu Dragnea devine un cetăţean inocent al acestei ţări.
Reporter: Este suficientă Ordonanţa 92 sau doriţi şi reluarea procesului legislativ pentru legile justiţiei? Şi urmează să vină şi codul!
Dan Barna: Ordonanţa 92 este un prim pas, pentru că aceasta va fi pe agenda parlamentului acum. Dezbaterea mai largă – şi aici este pe chestiunea medierii -, din punctul nostru de vedere, e necesară şi obligatorie, pentru că Ordonanţa 92 nu acoperă, în sine, toate modificările negative şi modificările teribile în ceea ce priveşte stabilitatea justiţiei.
Reporter: Legat de acest referendum despre care vorbeaţi, s-a tot vorbit că s-ar încălca principiul din Constituţie, acela al dreptului de a fi ales, pentru că nu se poate face acest lucru pe care îl vreţi dumneavoastră. Aţi discutat aşa încât să nu mai existe această discuţie, această controversă?
Dan Barna: Curtea Constituţională s-a exprimat foarte clar pe acest subiect. Nu este o încălcare a dreptului de a fi ales şi, în egală măsură, dacă un şofer de la Camera Deputaţilor trebuie să aibă un cazier curat, preşedintele Camerei Deputaţilor nu trebuie să fie în această situaţie. Aici nu vorbim de o încălcare a unui drept, vorbim de un principiu fundamental conform căruia un milion de cetăţeni şi-au exprimat deja această aşteptare: persoanele condamnate penal, pe o perioadă limitată, încălcarea dreptului ar fi interzicerea acelui drept. În momentul în care circumstanţiezi o perioadă foarte clar – până la reabilitare, sau o altă cauză care înlătură efectele condamnării, nu vorbim de interzicerea unui drept, vorbim de consecinţa unor condamnări judecătoreşti. Pentru că vorbim, ca să fie foarte clar, de condamnări definitive pronunţate de o instanţă, de nimic altceva.
Reporter: Vorbim de un judecător care i-a dat voie să aibă acea funcţie, care nu e…
Dan Barna: Acesta este un alt instrument juridic pe care instanţele îl au la dispoziţie. Principiul pe care cetăţenii români îl solicită este acela foarte simplu: „Fără penali în funcţii publice”. Este o limită morală care în România a dispărut. În restul Europei civilizate şi în restul lumii nu este nevoie de legislaţie, deşi există în câteva state, pentru că morala socială este la acel nivel. Din păcate, PSD şi Liviu Dragnea au coborât morala socială astfel încât să fie un element de mândrie că cei condamnaţi conduc România! Şi efectul este că mii de tineri pleacă în fiecare an din România tocmai din acest model negativ. Aceasta trebuie să o rezolve „Fără penali în funcţii publice”.
Reporter: În discuţia cu preşedintele, aţi vorbit despre posibilitatea ca dumnealui să preia ideea acestui referendum sau mergeţi cu ideea că parlamentul, /…/ procedura pe care aţi iniţiat-o?
Dan Barna: Iniţiativa este în parlament în acest moment. Noi am discutat cu preşedintele o eventuală susţinere a acestei iniţiative şi din partea domniei sale, prin autoritatea morală pe care o are, fiind, până la urmă, vehiculul sau instituţia politică, în cazul persoanei domniei sale, cu cele mai multe voturi din România. Deci preşedintele este una dintre cele mai relevante voci, şi o susţinere a domniei sale pe această iniţiativă considerăm că ar avea un efect în a putea să ajungem la un referendum pe acest subiect.
Reporter: Şi cum s-ar putea materializa? Ce v-a răspuns preşedintele?
Dan Barna: Preşedintele a fost de acord că este o direcţie valoroasă existenţa acestei iniţiative. Faptul că sunt un milion de semnături în spate este un element foarte important şi a rămas că vom discuta să găsim varianta cea mai bună pentru susţinerea ei. Evident, soluţia este cea parlamentară. Adică ea trebuie să treacă de un vot al parlamentului. Este foarte clar lucrul acesta, nu e nicio discuţie.
-: Vă mulţumim!
Dan Barna: Mulţumim şi noi!/aburtica/cvanatoru
*****
Declaraţii ale preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, după discuţiile de la Cotroceni
Kelemen Hunor: Foarte scurt, în 20 de minute, în 30 de minute am discutat despre ce se poate face în acest moment după ce a apărut raportul Comisiei de la Veneţia. Raportul Comisiei de la Veneţia are câteva caracteristici interesante faţă de alte rapoarte făcute tot de această comisie. De data aceasta lipseşte o comparaţie între statele membre din UE, cum funcţionează justiţia, cum este construită justiţia. Ar fi fost bine şi o astfel de comparaţie, mai ales în ceea ce priveşte numirile magistraţilor, schimbările, sistemul cum este construit şi cum funcţionează fiindcă în UE nu există o practică uniformă în această privinţă. Sunt state unde şeful statului are un rol important, sunt state unde guvernul are un rol important în ceea ce priveşte numirile în funcţia de procuror şef, procuror general. Sunt state unde parlamentul numeşte, parlamnetul are un rol important. Deci din acest punct de vedere trebuie să reţinem că este importantă independenţa justiţiei şi aici CSM are un rol important. Trebuie să plece undeva nominalizarea de la ministru sau de la guvern şi trebuie să ajungă undeva pentru a fi semnat decretul, deci la preşedinte în cazul nostru, important este să existe un echilibru. Deci această comparaţie, din păcate, lipseşte din acest raport. Pe cele trei legi ale justiţiei, din opt puncte sesizate sau pe cele opt sugestii formulate de comisie, bineînţeles câteva au fost rezolvate prin ordonanţă de urgenţă. Eu nu vreau să discut dacă au fost rezolvate ok sau nu, dar sigur rămân în discuţie câteva alte aspecte, inclusiv pensionarea anticipată, unde de exemplu, noi am susţinut, am avut şi amendamente în parlament să păstrăm 25 de ani de vechime şi nu 20 de ani. Deci putem să revenim din punctul nostru de vedere, nu ar fi nicio problemă. Şi bineînţeles, nici cumularea pensiei cu salariul nu ar trebui să se facă doar după vârsta de pensionare. Deci, din acest punct de vedere suntem deschişi la orice discuţie pe aceste subiecte, pe aceste teme legate de legile…dar sigur trebuie văzut cum se poate face în aşa fel încât principiul cel mai important, independenţa justiţiei, să nu fie afectată, să fie asigurată această independenţă. În ceea ce priveşte secţia specială, aici am văzut că a dat CSM o declaraţie şi nu ştiu dacă în acest moment este cazul să mai schimbăm o dată această structură, această construcţie, dar o discuţie oricum trebuie purtată fiindcă ordonanţa de urgenţă va veni în parlament şi va fi dezbătută. În ceea ce priveşte codurile, Codul de Procedură Penală şi Codul Penal, în cazul procedurii penale există o decizie a Curţii Constituţionale, trebuie să aşteptăm motivarea, când va veni motivarea trebuie discutat ceea ce Curtea a considerat că ar fi o problemă şi atunci sigur şi sugestiile Comisiei de la Veneţia, propunerile trebuie duscutate. Directiva Europeană trebuie asumată de cineva şi rămâne întrebarea care ar fi procedura cea mai rapidă, cea mai corectă. Din punctul nostru de vedere procedura parlamentară prin care trebuie făcute aceste modificări, indiferent despre care lege vorbim, dar dacă cineva doreşte, în primul rând coaliţia de guvernare doreşte să facă repede, atunci se poate şi prin asumarea răspunderii în faţa parlamentului, aşa cum a făcut şi guvernul Boc. Asta înseamnă că se pot face amendamente în parlament şi se poate depune o moţiune de cenzură. Ordonanţa de urgenţă nu este soluţia corectă, dar aici depinde de coaliţia de guvernare, de majoritate, ce decizie va lua. Oricum, dacă va fi o dezbatere parlamentară, noi suntem deschişi la toate observaţiile şi la toate sigestiile, acolo unde cineva consideră că trebuie discutată. Apropo de Comisia de la Veneţia, toată lumea spune că trebuie să luăm în serios raportul, părerea, punctul de vedere al Comisiei. Sunt de acord cu cei care spun acest lucru, dar am o rugăminte: haideţi să vedem ce rapoarte a dat Comisia de la Veneţia în ultimii ani şi să respectăm atunci toate aceste rapoarte, toate aceste sugestii, fiindcă nu se poate să aplicăm dubla măsură. Acum 13 ani, Comisia de la Veneţia, în octombrie în 2005, despre proiectul de lege, statutul minorităţilor naţionale, a dat un raport pozitiv şi a recomandat Parlamentului şi Guvernului să adopte această lege, acest statut. De atunci, toată lumea tace. Deci, Comisia de la Veneţia trebuie să fie luată în serios şi când e vorba despre legile justiţiei, şi când e vorba despre Constituţie, şi când e vorba despre statutul minorităţilor, ca să nu aibă cineva impresia că în România Comisia de la Veneţia este folosită doar atunci când cineva are un interes sau cineva doreşte să atingă un ţel, un scop anume. Din acest punct de vedere nu spun să începem cu raportul de acum 13 ani, dar ar trebui să ajungem să discutăm şi acel proiect şi să luăm în serios şi acel raport al Comisiei făcut acum 13 ani. Tot aceeaşi comisie era, tot specialiştii de rangul întâi erau în comisia de atunci, cum sunt şi astăzi. Dacă aveţi întrebări, voi încerca să răspunda la…
Reporter: /…/
Kelemen Hunor: Eu am atins subiectul legat de rapoartele Comisiei, dar nu am intrat în detalii. Dar domnul preşedinte bănuiesc că ştie despre ce este vorba, nu pot să vorbesc eu în locul lui, nici nu vreau, dar am spus că toate rapoartele Comisiei, atunci trebuie luate în serios de clasa politică, de Parlament, de Guvern, de oamenii politici./lbadiu/fcostea
*****
Declaraţia liderului minorităţilor, Varujan Pambuccian, după discuţiile cu preşedintele României
Varujan Pambuccian: Bună seara. Am avut discuţia cu preşedintele României şi i-am spus preşedintelui punctul de vedere al grupului, acolo unde exista un punct de vedere comun, pentru că ştiţi că grupul nostru, practic, e format din 17 organizaţii diferite şi, din motivul acesta, şi la vot, cred că aţi văzut că voturile au fost foarte diferite pe legile justiţiei. Există, însă, o zonă comună asupra căreia am insistat acum şi care ţine de două lucruri: una care ţine de independenţa magistraţilor şi prin asta înţelegem o independenţă reală atât de factorul politic, cât şi de orice alte instituţii; a doua ţine, sigur, când ai o putere, una din puterile fundamentale ale statului, vorbeşti de drepturi şi de îndatoriri. Suntem absolut de acord ca drepturile să existe, inclusiv cele pecuniare; atunci când vorbim de îndatoriri, ele trebuie definite foarte clar şi fără niciun fel de ambiguitate pentru a nu transforma îndatoriri în chestiuni abuzive, dar în acelaşi timp, pentru a fi foarte siguri că există o răspundere reală. Acestea sunt chestiunile comune, ale tuturor colegilor din grup. În ceea ce priveşte maniera de lucru de acum înainte, noi considerăm că avem, în momentul de faţă, punctul de vedere al Comisiei de la Veneţia, avem, în momentul de faţă, punctul de vedere al Curţii Constituţionale, avem o parte dintre legi deja trecute şi tot ce avem de făut este să armonizăm punctele de vedere ale Comisiei de la Veneţia, ale Curţii Constituţionale cu legislaţia care există care există./lbadiu
