Monument istoric de o valoare excepțională, casa sibiană de pe strada Turnului este și astăzi o prezență notabilă în peisajul urban al primei capitale culturale europene din România. Masivitatea acoperișului, forma aparte a construcției, precum și o serie de elemente arhitecturale care se mai regăsesc doar într-o mică proporție la alte imobile din centrul vechi al fostului burg săsesc, sunt câteva dintre elementele care o individualizează. Arhitectul Ioan Bucur descrie casa în lucrarea “Topografia monumentelor din Transilvania. Municipiul Sibiu-Centrul Istoric” drept “o clădire trapezoidală, cu fațada spre piațeta de la intersecția străzii Turnului cu alte trei străzi. Fațada este organizată pe patru axe, cu uși cu obloane pline și panou de lemn pentru amplasare firmă (realizate în jurul anului 1900). Acoperișul înalt, cu trei ape, cu coama paralelă cu fațada, prezintă două lucarne ochi. Aripa dinspre fațada laterală, mai acută, este acoperită cu olane. La parter se păstrează plafoane refăcute cu bolțișoare pe șină metalică.(…) La etaj este un coridor acoperit semicilindric și cu două travee în cruce”.
Pictura murală de secol XVI, urmele unui cuptor din cupru, un pinten de cavaler, o monedă din anul 1572 sunt alte câteva din descoperirile făcute de arheologi și care vorbesc despre trecutul îndepărtat al casei. Mult mai amplu documentată este istoria sa recentă. Imobilul a aparținut la începutul secolului al XX-lea Asociației Măcelarilor, iar la parterul clădirii funcționau mai multe spații comerciale. Ulterior casa a fost reședința pianistei Maria Klein Hintz și proprietatea negustorului român Ilie Floașiu până la naționalizarea de către regimul comunist
În prezent, locuința situată pe un teren de 196 mp, dintre care 189 sunt ocupați de amprenta imobilului, trece printr-un anevoios proces de restaurare. Lucrările începute în anul 2007, însă momentan sistate, au salvat-o de la dispariție. Au fost realizate subzidiri și au fost montați tiranți metalici de legare a pereților. S-a coborât nivelul de călcare, a fost turnată o centură de beton și a fost înlocuită șarpanta astfel încât clădirea să ajungă la forma și gabaritul inițial. Jgheaburile de cupru, înlocuirea țiglei și olanelor, refacerea lucarnelor, branșamentele noi pentru utilități, toate au fost realizate cu o grijă deosebită acordată conservării elementelor autentice. De asemenea, au fost salvate zugrăvelile decorative de secol XVI de pe fațada casei, în vreme ce inscripțiile și decorațiunile murale interioare, inclusiv o frescă, au fost evidențiate și conservate.
Chiar dacă mai sunt lucruri de făcut, casa negustorească de pe strada Turnului este deja o atracție a zonei. Adeseori proprietarul a pus-o la dispoziția tinerilor artiști aflați în căutarea de spații neconvenționale, iar între zidurile ei au avut loc spectacole de teatru sau expoziții de artă.
Iar poziționarea sa în chiar inima centrului istoric spune multe despre viitorul proprietății. Potențialul turistic și comercial este dat de proximitatea principalelor puncte de atracție ale Sibiului. Piața Mare, Piața Mică și Pasajul Scărilor sunt la numai câteva sute de metri distanță. Și vecinătatea imediată a imobilului este una plină de povești care promit succesul oricărei campanii de marketing. Pe strada Turnului, la numărul 5, a funcționat primul magazin românesc de articole din piele. Deschisă imediat după Marea Unire, în 1919, afacerea negustorului Gheorghe Limpede avea să marcheze începutul unui proces rapid de expansiune a capitalului românesc în vechile centre urbane săsești. Impozantul imobil de la numărul 6 a aparținut unui baron al Imperiului Habsburgic. Monograma de pe frontispiciul clădirii, datată 1704, consemnează anul în care negustorul Martin Wenkel primește, odată cu titlul nobiliar, și proprietatea respectivă chiar de la împăratul Carol al VI-lea. O mănăstire, o închisoare, prima fabrică de bere de actualul teritoriu al României și prima spălătorie chimică din Sibiu completează lista imobilelor istorice de pe strada Turnului, o arteră unde s-a scris o pagină importantă din istoria negoțului transilvănean.
