Atacul comis sâmbătă dimineaţa asupra credincioşilor evrei aflaţi la rugăciune în Sinagoga din Pittsburgh a stârnit un val de indignare şi îngrijorare în societatea americană, dar şi în lumea întreagă. „Crimele de la sinagogă sunt un semnal sinistru pentru vremurile noastre”, titrează The Hill, în timp ce The New Yorker vorbeşte despre o revenire a antisemitismului în viaţa americană. Huffington Post plasează masacrul în contextul mai larg al evenimentelor violente din ultimul timp şi vorbeşte despre „o săptămână de ură americană” în care doi oameni de culoare au fost ucişi într-un magazin, în timp ce un alb a fost cruţat sub explicaţia „albii nu împuşcă albi”, iar mai multe colete cu explozibil au fost trimise de un susţinător al preşedintelui Trump unor personalităţi politice proeminente din tabăra democraţilor. Vorbind despre un „internet al urii”, The Atlantic scrie că Robert Browers, ucigaşul celor 11 evrei împuşcaţi în sinagogă pe motiv că „Evreii trebuie să moară”, era foarte activ pe o mică reţea de socializare populată de adepţi ai extremei drepte, care incitau la violenţă şi promovau idei rasiste, sexiste şi antisemite. „Cine face aşa ceva unor oameni nevinovaţi” „ar trebui să plătească preţul suprem”, a spus preşedintele american, Donald Trump, cerând legi mai dure care să meargă inclusiv până la pedeapsa cu moartea, notează Fox News. Organizaţia Naţiunilor Unite şi Uniunea Europeană au condamnat, la rândul lor, atacul şi au făcut apel la unitate împotriva antisemitismului, avertizând, potrivit Jerusalem Post, că atacul arată „amploarea valului de antisemitism şi rasism care se propagă în multe ţări”. Şi Papa Francisc a denunţat masacrul drept un „act inuman de violenţă” şi s-a rugat la Dumnezeu „să ne ajute să stingem flăcările urii care se dezvoltă în societăţile noastre”, scrie The Times.
Temerile cu privire la democraţie cresc şi în Brazilia, unde victoria candidatului de extremă dreaptă, Jair Bolsonaro, va afunda ţara din nou în autoritarism, observă The Guardian. Jair Bolsonaro a sedus comunitatea de afaceri prin promisiunile sale de reforme liberale, i-a câştigat pe dezamăgiţii fostului preşedinte Lula prin discursul său autoritar și pe evanghelici prin apărarea valorilor creștine, explică Le Figaro. În ciuda polemicilor provocate de declarațiile sale homofobe, misogine şi rasiste – sau, mai degrabă, datorită lor – acest nostalgic al dictaturii militare a ştiut să răspundă furiei brazilienilor exasperați de corupția politicienilor, de creșterea nesfârșită a violenței și de criza economică ce a aruncat milioane de oameni în sărăcie, mai notează cotidianul francez.
În Europa, preşedintele Emmanuel Macron încearcă să fisureze tabăra „naţionalistă” a grupului de la Vişegrad, prin atragerea Slovaciei şi Cehiei de partea sa, după cum remarcă Le Figaro. Dacă Ungaria premierului Viktor Orban și Polonia condusă de PiS rămân nefrecventabile pentru Emmanuel Macron, care nu ratează nicio ocazie de a denunța deriva lor „populistă” și încălcarea drepturilor omului, situaţia este diferită pentru Slovacia și Republica Cehă, două țări mai puțin controversate, explică ziarul francez. În vizita sa în Slovacia de la sfârşitul săptămânii trecute, Macron a trecut de la critica moderată la critica furioasă împotriva liderilor Ungariei şi Poloniei, acuzându-i că „îşi mint poporul” prin pozițiile lor anti-europene, observă La Libre Belgique. Într-un interviu pentru The Slovak Spectator, preşedintele francez a ţinut să sublinieze că nu există o divizare între Est şi Vest, între membrii vechi şi cei noi şi că viziunea sa se bazează pe intensificarea cooperării pe proiecte comune de la apărare şi digitalizare până la colaborarea economică între acele ţări care doresc să meargă înainte. Macron a atras atenţia că statele membre acceptă banii Uniunii Europene, dar îşi manifestă uneori rezistenţa atunci când e vorba să fie implementate valorile europene. „Europa nu este un drum cu un singur sens, este o legătură reciprocă mulţumită căreia fiecare stat îşi poate mai degrabă consolida suveranitatea, nicidecum să o slăbească”, a conchis preşedintele francez, citat de The Slovak Spectator.
În criza siriană, „Rusia, Europa și Turcia încearcă să permanentizeze armistiţiul”, titrează Le Monde, detaliind că Putin, Macron, Merkel şi Erdogan au încercat prin summitul desfăşurat sâmbătă la Istanbul să determine o relansare a negocierilor pentru găsirea unei soluţii la conflictul care durează de mai bine de şase ani. The Daily Sabah vorbeşte despre perspectiva constituirii unei comisii pentru redactarea unei noi Constituţii siriene, dar şi despre crearea condiţiilor care să garanteze întoarcerea în siguranţă a refugiaţilor sirieni, liderii pledând la summit pentru o soluţie politică în locul celei militare. „Un summit care a produs prea puţine răspunsuri la o problemă atât de dificilă”, conchide Washington Post, observând că de la masa discuţiilor au lipsit atât SUA, cât şi Siria. (Carolina Ciulu)/cciulu
