Nu numai populaţia, ci şi Uniunea Europeană este îngrijorată din cauza modificării legilor justiţei şi a obstrucţionării luptei împotriva corupţiei. În această situaţie se pune problema dacă România va fi capabilă să asigure preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene.
În contextul „unui război politic total” care are loc în prezent în România, ţara nu este pregătită pentru preluarea preşedinţiei Consiliului UE, a declarat recent fostul premier Călin Popescu Tăriceanu, care în prezent este preşedintele Alianţei Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), formaţiune aflată la guvernare, precum şi preşedinte al Senatului. Dacă toate acestea sunt afirmate de al doilea om în stat, îngrijorarea este, cu siguranţă, reală. Până acum nu s-a mai întâmplat ca o ţară să fie privată de îndeplinirea preşedinţei Consiliului UE, însă, ţinând cont de viteza cu care se îndreaptă spre pieire guvernul social democrat de la Bucureşti, se poate întâmpla orice. Tăriceanu a propus încheierea unui acord între partidele politice cu privire la independenţa justiţiei, deoarece din cauza modificărilor aduse legilor justiţiei viaţa politică şi societatea s-au scindat într-un mod nemaiîntâlnit până acum. Chiar şi organizaţiile internaţionale şi-au exprimat îngrijorarea din cauza acestei divizări profunde, temându-se că scopul primordial al guvernării PSD-ALDE nu este armonizarea legilor aflate în vigoare cu legislaţia UE, ci în primul rând protejarea preşedintelui PSD, Liviu Dragnea, şi a mai multor membri ai PSD aflaţi sub urmărire penală. În pofida protestelor populaţiei, care din februarie 2017 cresc din când în când în intensitate, şi a avertismentelor repetate ale Uniunii Europene şi ale unor instituţii internaţionale, măsurile adoptate de PSD, care are majoritate în Parlamentul de la Bucureşti, demonstrează că partidul lui Dragnea este de acum incapabil să se întoarcă de pe calea bătătorită de guvernele Ungariei şi Poloniei. Însă, la Bucureşti, viaţa nu se opreşte aici. După demiterea, în iunie a acestui an, a procurorului şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Laura Codruţa Kövesi, acum ministrul justiţiei, Tudorel Toader, a anunţat revocarea procuroului general Augustin Lazăr. Mai multe organizaţii ale judecătorilor şi procurorilor, şeful statului Klaus Iohannis, precum şi mai multe ONG-uri şi, desigur, partidele din opoziţie, în zadar au solicitat ministrului justiţiei să îşi schimbe poziţia, acesta rămânând deocamdată de neînduplecat. Guvernul a anunţat, totodată, că referitor la legile justiţiei va lua în considerare doar parţial recomandările Comisiei de la Veneţia. Mai mult de atât, săptămâna trecută executivul a adoptat, în condiţii scandaloase şi prin voturi repetate, o lege privind spălarea banilor şi prevenirea finanţării terorismului, lege care face absolut imposibilă desfăşurarea activităţii ONG-urilor şi reprezintă un pericol la adresa protecţiei datelor cu caracter personal. Această lege va obliga organizaţiile societăţii civile să înregistreze datele beneficiarilor de finanţări. Şi în acest caz se întâmplă la fel ca în cazul reformei justiţiei. Pe lângă modificările necesare, apar şi alte modificări care încalcă valorile fundamentale ale statului de drept şi ne amintesc de faptul că potrivit lui Liviu Dragnea sursa tuturor relelor este George Soros. În această vară, liderul PSD a susţinut că miliardarul filantrop a vrut să îl lichideze cu mercenari plătiţi. Cu toate că Dragnea nu a ajuns încă la povestea cu imigranţii, ONG-urile sunt considerate de Dragnea drept duşman, iar despre justiţie spune că este mâna lungă şi unealta aşa-zisului stat paralel, dominat şi coordonat de serviciile secrete. Cert este că activitatea desfăşurată de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) şi de Laura Codruţă Kovesi nu este chiar atât de imaculată cum este prezentată în mass-media internaţionale, iar conexiunile între DNA şi serviciile secrete nu pot fi negate, de când au fost publicate protocoalele secrete. Sentinţele pronunţate pe baza unor abuzuri şi a unor dovezi care pot fi puse la îndoială nu există doar în retorica lui Dragnea. Propunerea lui Tărcieanu, potrivit căreia ar fi nevoie de încheierea unui acord între partide în vederea îndeplinirii cu succes a sarcinilor preşedinţiei Consiliului UE, sugerează existenţa unor tensiuni în cadrul coaliţiei guvernamentale. Dragnea susţine că „nu înţelege” la ce se referă preşedintele ALDE. Cu toate că Tăriceanu a subliniat că avertismentul este lansat în al 12-lea ceas politicienilor, în primul rând preşedintelui României şi liderilor partidelor din opoziţie, se pare că nu numai opoziţia şi şeful statului Klaus Iohanis, care vine din rândul celui mai mare partid de opoziţie, ci şi colegul său din coaliţia guvernamentală nu crede că haosul creat în politica internă poate fi depăşit prin colaborare. În legătură cu legile justiţiei, Iohannis a invitat la consultări partidele parlamentare, dar deocamdată cu un rezultat slab. La nivel declarativ, toată lumea este de acord că justiţia trebuie să fie independentă şi stabilă, că trebuie modificate anumite prevederi aflate în vigoare, însă în acest sens trebuie recâştigată încrederea în justiţie, în instituţia statului de drept şi mai ales în Parlamentul României. Partidele politice şi însuşi şeful statului se concentrează asupra alegerilor pentru Parlamentul European şi asupra alegerilor prezidenţiale care vor avea loc la sfârşitul anului viitor. Aşadar, în asemenea situaţie, cum va putea asigura România preşedinţia Consiliului UE, deocamdată nu se ştie. Se poate întâmpla ca Executivul de la Bruxelles sau Parlamentul European să demareze procedura de infringement din cauza situaţiei statului de drept, împotriva ţării care asigură preşedinţia Consiliului UE. În luna octombrie a acestui an, în Parlamentul European a avut loc o dezbatere privind situaţia creată în România din cauza legilor justiţiei. În ciuda acestei dezbateri, majoritatea guvernamentală de la Bucureşti a decis luarea în considerare în mod selectiv a recomandărilor Comisiei de la Veneţia, demiterea procurorului general şi adoptarea unei legi care obstrucţionează funcţionarea ONG-urilor.
UDMR, în propria-i capcană
Referitor la votarea proiectului de lege referitoare la prevenirea spălării banilor şi a finanţării terorismului, Hunor Kelemen a afirmat că repetarea votului „a fost o porcărie”. Prima oară UDMR nu a votat acest proiect de lege, iar a doua oară a părăsit sala. Uniunii Democrate Maghiare din România nu îi place – ceea ce de altfel critică şi societatea civilă – faptul că legea prevede obigativitatea asociaţiilor şi fundaţiilor de a înregistra la organele competente persoanele care beneficiază de ajutoare. Dar, UDMR şi Hunor Kelemen nu pot conta pe un sprijin deosebit din partea societăţii civile, deoarece, atunci când organizaţiile şi intelectualii maghiari din Transilvania au protestat împotriva legii privind ONG-urile adoptată de regimul-Orbán, UDMR nu a avut nimic de criticat. Cu toate că încă de atunci era evident că, dacă autorităţile de la Bucureşti vor începe să imite Budapesta, aceasta va afecta în primul rând societatea civilă maghiară susţinută din străinătate, în primul rând din Ungaria.
Varşovia va ceda în faţa UE?
De mai multe luni, între Comisia Europeană şi Polonia are loc un război din cauza aşa-numitei referme a justiţiei, prin care guvernul polonez preia de facto controlul asupra justiţiei. Săptămâna trecută, Guvernul Poloniei a dat de înţeles pentru prima oară că este dispus să satisfacă aşteptările Bruxelles-ului. Aceasta s-a întâmplat după ce Curtea Europeană de Justiţie a decis că magistraţilor care au fost concediaţi guvernul trebuie să le acorde dreptul de a profesa. În primele luni ale anului, aproximativ o treime din judecătorii Curţii Constituţionale au fost concediaţi prin aplicarea unei legi promovate de Partidul Lege şi Justiţie (PiS), formaţiunea politică aflată la guvernare. PiS a adoptat această reformă pe motiv că sistemul justiţiei din Polonia este ineficient şi nu a fost reformat, încă din timpul comunismului. În schimb, oponenţii guvernului afirmă că scopul real este preluarea controlului politic asupra justiţiei.
https://nepszava.hu/3013693_romania-szapora-leptekkel-halad-a-magyar-es-lengyel-uton
NÉPSZAVA (Ungaria), 31 octombrie 2018
Traducerea: Rozália Gănciulescu
