Pe măsură ce se apropie data prevăzută pentru decuplarea Marii Britanii de garnitura Uniunii Europene, cele două părţi îşi intensifică eforturile de a obţine un acord negociat care să le ofere cadrul pentru viitoarele relaţii. „UE şi Londra ajung la primul lor mare acord” titrează La Libre Belgique şi precizează că este vorba despre o înţelegere „privind serviciile financiare pentru a menţine accesul britanicilor la piaţa europeană după Brexit”. „Londra dorea un acord care să permită companiilor financiare britanice să continue să opereze în Europa, în special pentru a proteja piaţa financiară din City. Acestă opţiune a fost multă vreme respinsă de Bruxelles”, aminteşte La Libre Belgique. Potrivit The Times, „Negociatorii britanici şi europeni au încheiat un acord de principiu pe toate aspectele viitorului parteneriat în servicii, ca şi în schimburile de date. UE ar garanta companiilor britanice accesul la pieţele europene atâta vreme cât reglementarea financiară britanică va rămâne în mare parte aliniată la cea a Europei”. În replică, negociatorul UE, Michel Barnier, susţine că nu a fost încheiat un acord formal pe tema serviciilor financiare şi că „Uniunea Europeană poate acorda sau retrage unilateral echivalenţe pentru anumite servicii financiare”, scrie The New York Times.
Tot din actualitatea politică europeană, Le Monde reţine faptul că preşedintele francez, Emmanuel Macron, a lansat un avertisment privind o posibilă revenire a Europei la situaţia din anul 1930. „Într-o Europă care este divizată de temeri, repliere naționalistă, consecințele crizei economice, vedem, aproape în mod metodic cum se re-articulează tot ce a punctat viața Europei de la Primul Război Mondial până la criza din 1929”. Vorbind despre provocările actuale ale Europei, Emmanuel Macron aminteşte – cităm – „Europa se confruntă cu un risc: acela de a fi dezmembrată de lepra naționalistă și să fie răsturnată de puteri externe. Și, prin urmare, să-și piardă suveranitatea. Adică să aibă o securitate care să depindă de alegerile americane și de schimbările sale, să aibă o Chină tot mai prezentă în infrastructurile esențiale, şi o Rusie care, uneori, este tentată de manipulare”.
Presa internaţională continuă să urmărească scandalul legat de uciderea în consulatul Arabiei Saudite din Istanbul a ziaristului saudit Jamal Khassoghi. După ce Procuratura Generală de la Istanbul a făcut publice noi informaţii referitoare la crimă, purtătorul de cuvânt al Comisiei UE, Maja Kocijancic, a cerut organizarea unei anchete transparente şi credibile pentru a clarifica detaliile crimei, scrie publicaţia turcă Habertürk. Iar membrii Parlamentului European au cerut o poziţie comună la nivelul UE pentru adoptarea unui embargou privind vânzările de arme către Arabia Saudită, opinând că o asemenea crimă nu putea fi săvârşită fără ştiinţa sau controlul prinţului moştenitor Mohammed bin Salman.
Din actualitatea de peste ocean, presa reţine anunţul făcut de preşedintele Donald Trump că va trimite până la 15.000 de militari la graniţa cu Mexicul pentru a opri fluxul migrator din America Centrală. Făcând o comparaţie, La Libre Belgique aminteşte că în acest moment, în Afganistan sunt dislocaţi aproximativ 15.000 de militari americani. Cu această cifră impresionantă de soldaţi, Donald Trump încearcă să descurajeze două convoaie de aproximativ 6.000 de migranţi din America Centrală, care fug de violență din ţările lor şi doresc să obţină azil în Statele Unite, mai notează publicaţia citată. The New York Times comentează că „Donald Trump urmăreşte să folosească tema imigraţiei pentru a-i motiva pe votanţii republicani înaintea alegerilor din 6 noiembrie, când Partidul Republican va încerca să îşi menţină controlul asupra ambelor camere ale Congresului”. „În timpul campaniei prezidenţiale din 2016, Trump a promis legi mai dure privind imigraţia şi construirea unui zid la graniţa cu Mexic însă implementarea principalelor promisiuni pe care le-a făcut în campanie a fost lentă”, mai arată The New York Times.
Noi paşi concreţi pentru pacificarea Peninsulei Coreea sunt prevăzuţi în scurt timp, anunţă preşedintele sud-coreean, citat de agenţia de presă Yonhap de la Seul. Liderul de la Phenian urmează să facă în scurt timp o vizită la Seul, unde va avea o nouă întâlnire cu omologul său sud-coreean. Demersurile diplomatice vor fi completate de un nou summit Coreea de Nord-SUA, de o vizită în Rusia a preşedintelui Kim Jong-un şi de o vizită la Phenian a președintelui chinez Xi Jinping. Posibilitatea unui summit Coreea de Nord-Japonia rămâne deschisă, scrie Korea Herald. Pe de altă parte, forţele armate din Sud şi Nord au început să implementeze un pact bilateral de încredere, încetând la graniţă toate activităţile ostile derulate până acum terestru, maritim sau aerian. Pactul de încredere este complementar măsurii aplicate deja de la începutul lunii octombrie privind îndepărtarea minelor amplasate în zona demilitarizată de la frontiera comună, mai arată Korea Herald.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
