Presa internaţională acordă spaţii ample evenimentelor organizate la Paris cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial. Fără să se limiteze la a trece în revistă şirul evenimentelor, presa încearcă să dea o semnificaţie mesajelor transmise de politicieni, pe o scenă europeană dominată de tensiuni atât în relaţia trans-oceanică, dar şi cu estul. „Într-o atmosferă de reculegere, preşedintele Emmanuel Macron a susţinut un discurs în care a menţinut echilibrul între comemorarea păcii, apelul la unitate şi relansarea proiectului comunitar”, scrie Le Monde. Într-un discurs adresat publicului francez dar şi liderilor mondiali, preşedintele Macron a pledat pentru multilateralism, propunând „să ne adunăm speranţele în loc să ne opunem temerilor”. „Vechii demoni ies iar la suprafaţă” după 100 de ani, scrie Le Figaro citându-l pe şeful statului francez. Locatarul de la Élysées a profitat de prezenţa a aproximativ 70 de lideri străini şi „a amintit anii 1914-1918 pentru a avertiza împotriva naţionalismului”, pe care l-a numit „o trădare a patriotismului demonstrat de vârstnicii noştri”. Preşedintele Macron a insistat că „punând interesele proprii pe primul loc, se şterge ceea ce are o naţiune mai de preţ şi o face să trăiască: valorile morale”. „Au fost vizate, fără a fi direct citate, Italia lui Matteo Salvini şi Ungaria lui Viktor Orban, cu politici extrem de ferme la adresa imigraţiei”. Prin antiteză, preşedintele francez a apărat spiritul de conciliere, prietenia franco-germană, Uniunea Europeană şi Naţiunile Unite. „Un mesaj adresat preşedintelui american Donald Trump, partizan mai degrabă al izolaţionismului decât al multilateralismului atât de drag lui Macron”, comentează Le Figaro. La 100 de ani de la încheierea Primului Război Mondial, „să cedezi fascinaţiei izolaţionismului, a violenţei şi a dominaţiei ar fi o eroare gravă pentru care generaţiile viitoare ar avea tot dreptul să ne facă responsabili”, scrie The New York Times. „Cu o figură împietrită şi nemişcat, preşedintele Trump a ascultat discursul omologului său francez. Donald Trump nu a avut nicio intervenţie la ceremonie, preferând să păstreze discursul pentru vizita programată ulterior la un cimitir în care sunt îngropaţi soldaţi americani. Ceremonia a arătat însă tensiunile de pe arena internaţională, în contextul în care Donald Trump încearcă să rescrie legile care au guvernat lumea în ultimele decade”, mai arată The New York Times. Înainte de începerea ceremoniei din capitala Franţei, preşedinţii american şi rus au avut ocazia să îşi strângă mâna şi să schimbe câteva cuvinte. Citat de Ria Novosti, Vladimir Putin a afirmat că scurta conversaţie a fost „una bună”. Anterior, Vladimir Putin a declarat pentru postul pro-guvernamental Russia Today că este posibil să aibă o discuţie cu omologul american la Paris însă a precizat că o întâlnire oficială ar putea avea loc pe marginea summitului G20, organizat la sfârşitul acestei luni în Argentina.
La rândul său, cancelarul german Angela Merkel a tras un semnal de alarmă în privinţa pericolului în care se află proiectul comun de pace european, scrie Die Welt. „Vedem că reconcilierea paşnică a intereselor, cooperarea internaţională şi pacea europeană sunt puse din nou sub semnul întrebării”. „Într-o aluzie la adresa politicii America First şi a scepticismului preşedintelui Trump faţă de cooperarea multilaterală, Angela Merkel a avertizat că lipsa comunicării şi refuzul de a face un compromis pot avea consecinţe ucigaşe. Merkel şi Macron au iniţiat un forum de trei zile pentru încurajarea multilateralismului, folosind reconcilierea dintre ţările lor ca un exemplu global”, comentează Associated Press.
„Absenţi de la ceremonie au fost liderii Marii Britanii, principal aliat în cursul războiului”, remarcă The New York Times. „Premierul May şi membrii familiei regale au participat la comemorarea organizată în propria ţară însă Theresa May şi-a susţinut punctul, făcând vineri o vizită în Franţa şi Belgia pentru a depune coroane la mormintele soldaţilor ucişi în Primul Război Mondial”.
Într-un interviu acordat presei franceze şi citat de ziarul turc Hürriyet, preşedintele Turciei a arătat – cităm – „Cea mai importantă lecţie pe care trebuie să o desprindem din Primul Război Mondial este cât de greu poate fi să aduci o pace durabilă. Din această perspectivă, Turcia îşi va continua eforturile de integrare cu drepturi depline în UE, cel mai important proiect al păcii din întreaga istorie a Uniunii. În acelaşi timp, vom continua să sprijinim administraţiile democratice şi libere care reprezintă popoarele din Orientul Mijlociu”, a afirmat preşedintele Recep Tayyip Erdoğan.
În timp ce la Paris data de 11 noiembrie este marcată ca ziua încheierii războiului, în Ucraina aduce noi tensiuni între autorităţile centrale de la Kiev şi liderii separatiști din Donbas, unde au avut loc alegeri. Potrivit agenţiei Unian, ministerul ucrainean de Externe avertizează – cităm – că „Rezultatul aşa-numitelor alegeri locale şi pentru Parlament în Donbas-ul ocupat de ruşi va fi nul şi invalid. Încercarea Rusiei de a justifica, organiza şi legitima un fals proces de vot în Donbas-ul ocupat reprezintă o încălcare flagrantă a normelor şi principiilor internaţionale şi a legislaţiei Ucrainei şi constituie un atac la suveranitatea şi integritatea teritorială a ţării”. Unian aminteşte că procesul electoral a fost condamnat şi de Înaltul Reprezentat al UE pentru Afaceri Externe și Politică de Securitate, Federica Mogherini, care a atras atenţia că „aşa-numitele alegeri sunt ilegale şi nu vor fi recunoscute” de Uniunea Europeană. Potrivit TASS, Moscova a declarat în mai multe rânduri că alegerile municipale din Donbas respectă acordurile de pace de la Minsk.
(Florin Matei, Agenţia de presă RADOR)
