Astăzi se sărbătoreşte Ziua limbii maghiare în România. Data de 13 noiembrie a fost instituită drept ziua limbii maghiare prin Legea nr. 279/2015. Articolul 2 (aliniatul 3) al acestui act normativ prevede că „Societatea Română de Radiodifuziune şi Societatea Română de Televiziune, în calitate de servicii publice, pot include în programele lor emisiuni ori aspecte de la manifestările dedicate acestei sărbători.” Legea a fost iniţiată de grupurile parlamentare ale UDMR. În expunerea de motive prezentată se specifică următoarele: „Data de 13 noiembrie este sărbătorită în Bazinul Carpatic ca fiind «Ziua limbii maghiare», astfel că, minoritatea maghiară din România şi-a manifestat dorinţa de a se alătura acestei sărbători, prin desemnarea acestei zile, ca zi a limbii sale materne.” Alegerea datei nu este întâmplătoare. În anul 1844 în această zi a fost recunoscută limba maghiară ca fiind singura limba oficială din Ungaria, pe vremea aceea parte a Imperiului Habsburgic.
Cu această ocazie, astăzi la Cluj, UDMR şi Fundaţia Communitas vor acorda premii pentru scriitorul Sántha Attila pentru lucrarea Bűhnagy Székely Szótár (Mare dicţionar secuiesc) şi scriitorului, redactorului, eseistului Dávid Gyula pentru activitatea sa de 60 de ani în slujba culturii maghiare. Vor ţine cuvântări secretarul UDMR responsabil cu activitatea culturală, Hegedűs Csilla, Markó Béla poet, preşedintele Fundaţiei Academia Kós Károly şi Takács Csaba, preşedintele Fundaţiei Communitas. Actorul Bogdán Zsolt va citi fragmente din cartea lui Dávid Gyula 1956 Erdélyben és ami utána következett (1956 în Transilvania şi ce a urmat după) Seara se va încheia cu concertul de oboi al lui Haáz Bence.
Cu ocazia limbii maghiare scriitorul şi poetul Demény Péter a publicat pe pagina sa de Facebook o poezie dedicată evenimentului.
De ziua limbii maghiare
Limba maghiară
e pentru mine stîngul lui Bölöni,
mandarinul lui Bartók,
pasiunea lui Ady,
umorul lui Esterházy,
umoarele limbii mele fără rude și fără seamăn,
limba maghiară e în gura mea,
sărut cu ea, mănînc cu ea, ling cu ea
dulcețile vieții,
cîteodată o mușc să tacă dracului,
și tot pe mine mă doare,
așa e dragostea.
Ervin Székely, RADOR
