În 12 noiembrie 1878, I. L. Caragiale a citit la banchetul „Junimea” prima sa creaţie dramatică – O noapte furtunoasă
La 140 de ani de la acel moment, Casa de Producţie TVR vă propune spectacolul „O noapte furtunoasă” în regia lui Mihai Manolescu, o montare din anul 2013
Ion Luca Caragiale s-a născut la 1 februarie 1852, în satul Haimanale, (care astăzi îi poartă numele), fiind primul născut al lui Luca Ștefan Caragiale și al Ecaterinei Chiriac Karaboas.
Atras de teatru, Luca s-a căsătorit în 1839 cu actrița și cântăreața Caloropoulos, de care s-a despărțit, fără a divorța vreodată, întemeindu-și o familie cu brașoveanca Ecaterina, fiica negustorului grec Luca Chiriac Karaboas.
Caragiale a absolvit Gimnaziul „Sfinții Petru și Pavel” din Ploiești, pe care l-a numit, în Grand Hôtel „Victoria Română”.
A început să scrie poezii în taină, dar înainte de debutul literar a fost fascinat de performanțele teatrale ale unchiului său, Iorgu Caragiale, actor și șef de trupă. În 1868 a obținut de la tatăl său autorizația de a frecventa Conservatorul de Artă Dramatică. În 1870 a fost nevoit să abandoneze actoria și s-a mutat cu familia la București unde fost numit copist la Tribunalul Prahova.
Caragiale nu a putut să stea departe de lumea teatrului și în 1871 devine sufleor și copist la Teatrul Național din București, la propunerea lui Mihail Pascaly. L-a cunoscut pe Eminescu pe vremea când tânărul poet, debutant la Familia, era sufleor și copist în trupa lui Iorgu
În ianuarie 1893, Caragiale a înființat revista umoristică Moftul român, subintitulată polemic „Revista spiritistă națională, organ pentru răspândirea științelor oculte în Dacia Traiana”.
Caragiale a fost și director al Teatrului Național București. Titu Maiorescu, ministrul Instrucțiunii Publice, ocupându-se de problema schimbării conducerii Teatrului Național, după mai multe consultări a hotărât, la 2 iulie 1888: „Director al primului nostru teatru va fi tânărul dramaturg I. L. Caragiale” Lippsit de sprijinul câtorva mari actori dramatici ai timpului (Aristizza Romanescu, Grigore Manoilescu și Constantin Nottara) și „sabotat” de unele ziare bucureștene, Caragiale s-a văzut nevoit să demisioneze în 1889, înainte de începerea stagiunii următoare, după ce dovedise, totuși, evidente resurse de organizator și o nebănuită energie. La 14 martie 1905 s-a stabilit definitiv la Berlin.
O NOAPTE FURTUNOASA de I. L. Caragiale
Distribuția: Florin Zamfirescu, Demeter András, Vlad Zamfirescu, Sorin Şaguna, Ioana Anastasia Anton, Ştefana Samfira, Marius Manole
Regia muzicală: Mihaela Constantinescu
Editor imagine: Cristian Grosu
Scenografie décor: Ovanes Papazian
Scenografie costume: Nicoleta Petrovici
Director de imagine: Emil Stan
Regia de montaj: Lucian Bujor
Redactor: Laura Demeter
Producator: Dana Andriescu
Manager proiect: Ruxandra Ţuchel
Regia artistică: Mihai Manolescu
Program de difuzare:
TVR Internațional – vineri, 6 noiembrie, ora 23.00
TVR Moldova – sâmbătă, 17 noiembrie, ora 12.00
TVR 3 duminică – 18 noiembrie, ora 20.00
Casa de Producţie TVR vă propune în premieră pentru televiziune „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, în regia lui Horia Suru, duminică, 18 noiembrie, la ora 17.25, pe TVR 1 (cu reluare în 9 decembrie, la ora 20:00, pe TVR 3)
VLAICU VODĂ după Alexandru Davila
Este un spectacol eveniment organizat de Primăria Capitalei, prin Teatrul EXCELSIOR, cu ocazia celebrării Marii Uniri, preluat pentru TVR de regizorul Andrei Măgălie.
Anul 1370: Vlaicu Vodă Basarab se află pe tronul Țării Românești, supusă presiunii suzeranității ungare.
Diplomat prin excelență, Vlaicu este promotorul apărării prin disimulare. El mizează adesea pe diplomația echilibrată și pe câștigarea luptei fără a recurge la agresivitate inutilă. Față de boieri este înțelegător și binevoitor. Față de Doamna Clara păstrează o conduită smerită, dar atunci când este forţat să ia o decizie categorică într-o situaţie dificilă, el însuşi devine sceptic și analitic.
De cealaltă parte se află Doamna Clara, mama vitregă a lui Vlaicu Vodă, care vrea să asigure influenţa regelui Ungariei asupra principatului valah, pentru a-i catoliciza pe români. Pe fondul luptei pentru independenţa tradiţiei ortodoxe, apare în prim-planul scenic şi povestea de dragoste dintre Mircea, personaj aflat în antiteză cu viziunea lui Vlaicu asupra domniei, şi Anca, fiica Doamnei Clara şi sora vitregă a lui Vlaicu.
Atitudinea lui Vlaicu, pasivă și obedientă îi face pe boieri să înceapă să îl blameze și să își retragă încrederea cu care îl învestiseră. În timp ce Doamna Clara caută să profite de neîncrederea boierilor în Vlaicu Vodă și îl constrânge pe acesta să îi accepte autoritatea în chestiunile interne ale statului, Vlaicu caută să stabilească o alianță politico-religioasă puternică, urmărind să o căsătorească pe sora sa, Anca, cu craiul sârb Simion Stareț. Pentru a compromite acest demers, Doamna Clara încurajează și chiar anunță în mod oficial intenția de a o căsători pe Anca cu Mircea Basarab, fapt ce îl atrage, pe acesta din urmă, de partea Clarei.
După toate aceste intrigi, finalul piesei îl prezintă pe Vlaicu Vodă pe tronul Țării Românești, în fruntea unui principat liber și independent.
Distribuţie:
Gavril Pătru/ Vlaicu Vodă, Isabela Neamțu/ Doamna Clara, Bogdan Nechifor/ Mircea, Camelia Pintilie/ Anca, Mihai Mitrea/ Neagu și Pârcălabul, Ovidiu Cosovanu/ Pala, Ion Bechet/ Nicodim, Doru Bem/ Groza, Ciprian Cojenel/ Vlad și Un boier, Robert Radoveneanu/ Costea, Dragoș Spahiu/ Manea și Aldea, Dan Clucinschi/ Miked, Ovidiu Ușvat/ Român Herescu, Mircea Alexandru Băluță/ Kaliany, Tudor Pîrvu/ Solul, Alex Mihai Popa/ Boier, Roberta Mitache/ Copil în casă, Vasile Menzel/ Grue
Domnițe: Raluca Botez, Magda Condurache, Loredana Cosovanu, Mihaela Coveșeanu, Cosmina Dobrotă, Ștefania Dumitru, Andreea Hristu-Miron, Mădălina Ignat, Silvana Ionescu, Veronica Popescu, Oana Predescu, Iulia Samson, Andreea Șovan, Oana Tofan, Ana Udroiu.
Măști: Ema Constantin, Luiza Dimulescu, Sabina Ioniță, Diana Năstase, Ana Maria Postelnicu, Cosmin Ilie, Andrew Lupu, Vlad Pelin, Zoran Raici, Ionuț Terteci.
Regia: Horia Suru
Scenografia: Cristian Marin
Muzica originală: Petre Ancuța
Coregrafia: Andreea Duță
Light design: Cristian Niculescu și Costi Baciu
Sunet: Andrei Doboș și Cristian Voicu
Regizor secund: Ligia Ciornei
Echipa TVR
Andrei Măgălie- regizor, Daniel Șerbănică-director de imagine, Ana Preda-producător, Cristian Laszlo- car 8 regie tehnică, Gabriel Damian- operator Steadicam, Claudiu Petringenaru- cameraman, Remus Tigoianu- cameraman, Alexandru Kalitzky- cameraman, Doru Ochea- cameraman, Ionuț Spătaru- cameraman, Laurențiu Anghel- cameraman, Mihai Alexandrescu- cameraman, Traian Mărmureanu- sunet car, Ionuț Popescu – sunet teren, George Sandu- sunet teren, Cornel Tudorache- editor imagine, Cătălin Popescu- post procesare sunet, Mihnea Biciușcă- colorizare, Marius Flonta- organizator de producție, Asistent regie: Victor Tunsu, Asistenți scenografie: Ioana Săndulescu, Cătălin Manea, Butaforie: Gelu Rîșca, Inginer de sunet: Horia Panaitescu
Corul de Cameră Ascendis
Eduard Dinu – dirijor, Cristina Elena Popa, Cristina Lipcan, Cătălina Postolache, Georgiana Dumitru, Miruna Iancu, Virineia Pîrnău, Ecaterina Doroș, Amalia Aldea, Angela Ilioska, Katolina Vlad Ina Creciun, Korada Vako, Larisa Alexandra Scumpu, Roxana Lupu, Theodor Valentin Iliescu, Rafael Romanescu, Răzvan Dumitru Popescu, Tudor Leon Mureșan, Simina Dragomirescu, Alexandru Mihai Gherasimescu, Adîgüzel Samuel Alper, Mihai-Valentin Sîrbu, Flavian Chitic, Mircea Ene, Andreea Pîrvulescu
Ansamblul arhaic: Constantin Axinte Amza – zither/ Ionel Păucă Croitoru – tuba/ Cătălin Gorgon – trompetă/ Aurel Ciucur – percuție/ Bianca Drăgoi – vioară/ Alice Muller – vioară/ Marina Balabaș- vioară
Formația Trei Parale: Florin Iordan/ Beatrice Iordan/ Daniel Pop/ Mihai Balabaș
Bălașa Percussion Group: Gabriel Bălașa/ Laurențiu Iftene/ George Mircescu/ George Padu/ Andrei Pletea/ Ionel Barac/ Luca Sfura/ Marian Cîțu
Călăreți: Neselan Georgiana (Pluto), Râpă Veronica (Ecuador), Amironesei Marlena (Nero), Amironesei Marlena (Nero), Hristache-Cojocaru Marilena (Mient), Filimon Iordache (Sheik), Erlich Alexandru (Motitz), Dumitru Severica (Lord), Nitulescu George (Rony)
Teatrul Național de Televiziune este un proiect Casa de Producție TVR, difuzat pe canalele TVR
Producător coordonator: DEMETER András István
