Partidul de guvernământ din România a arătat literal degetul mijlociu instituţiilor UE, în timp ce ţara se pregăteşte să preia preşedinţia blocului anul viitor.
Gestul obscen a fost făcut în Parlament, miercuri 14 noiembrie de Florin Iordache, vicepreşedintele legislativului din partea PSD. L-a făcut după un discurs în care a denunţat Comisia Europeană şi Parlamentul European pentru criticile la adresa reformelor justiţiei române, (critici) care seamănă – după cum a indicat executivul UE – cu acelaşi gen de ingerinţă politică în sistemul judiciar din Ungaria şi Polonia care sunt acum obiectul unor proceduri de sancţionare din partea UE.
„Solicitările absurde” ale UE făcute de „unii experţi necunoscuţi” ar „bloca întregul sistem judiciar român”, silind Bucureştiul să abroge noile legi privind numirea judecătorilor şi procurorilor, a mai spus Iordache într-o declaraţie scrisă.
El a vorbit după ce Comisia UE a afirmat marţi că România „a inversat” sensul şi a „regresat” în privinţa reformelor anticorupţie, în cel mai critic raport emis în cei 11 ani ai aşa-numitului Mecanism de verificare şi cooperare (MCV) care vizează ţara.
Guvernul român riscă să „submineze structural independenţa justiţiei şi… să slăbească statul de drept”, au afirmat eurodeputaţii într-o rezoluţie emisă în aceeaşi zi.
De asemenea, România trebuie să se abţină de la folosirea unei noi legi a datelor pentru a-i constrânge pe jurnaliştii de investigaţie să-şi dezvăluie sursele, într-un atac asupra libertăţii presei, a spus luni un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Preşedinţia UE
Barajul de critici intervine în timp ce România se pregăteşte să preia preşedinţia UE de la 1 Ianuarie, ceea ce scoate în evidenţă aparentele sale abuzuri. Şi preşedintele ţării, Klaus Iohannis, a acuzat guvernul că este nepregătit pentru această sarcină, iar Finlanda face pregătiri pentru a-şi asuma ea mandatul.
Degetul mijlociu arătat de Iordache a fost doar una din mai multe reacţii ostile la adresa solicitărilor UE. Recomandările comisiei sunt „revoltătoare şi dezamăgitoare”, a spus premierul român Viorica Dăncilă. „Eu sunt proeuropeană, am fost eurodeputat timp de nouă ani, aşa că nimeni nu mă poate acuza că nu vreau ca România să meargă pe calea europeană. Dar în acelaşi timp, noi trebuie să avem tăria şi demnitatea de a ne apăra ţara”, a spus ea.
România va trata plângerea Parlamentului UE „exact cu acelaşi respect ca şi premierul ungar – eu cred că este un model de urmat”, a spus deputatul PSD Şerban Nicolae, după ce liderul ungar Viktor Orban a tratat cu dispreţ criticile UE la adresa sa, în septembrie.
Guvernul român ar putea da în judecată Comisia Europeană la Curtea de justiţie a UE, pentru a anula raportul MCV, a spus deputatul PSD, Nicuşor Halici. „Noi lucrăm la asta şi trebuie să vedem exact de presupune asta”, a spus el pentru presă. „Sperăm să obţinem dreptate, dreptate pentru români”, a spus Halici care prezidează Comisia juridică a parlamentului.
Cunoştinţe elementare
Această linie de acţiune a arătat că guvernului român îi lipsesc cunoştinţe elementare despre procedura UE, a observat Călin Popescu Tăriceanu, fost premier român liberal care prezidează Senatul român. „Raportul MCV nu este un document juridic. Conţine recomandări, aşa că nu poate fi contestat în instanţă”, a spus el. Însă şi el a acuzat UE că merge prea departe. Raportul MCV este „complet dezechilibrat şi nu reflectă realitatea”, a spus el.
Reculul adaugă România Ungariei şi Poloniei, într-un grup de rebeli în rândul statelor membre care au aderat la UE după căderea comunismului. Survine înainte de alegerile pentru Parlamentul European, de anul viitor, la care partidele populiste ameninţă să formeze o ligă eurosceptică cu potenţialul de a bloca legiferarea în UE. De asemenea, survine pe fondul unei scăderi a popularităţii UE în rândul publicului român, doar 49% din acesta declarându-şi susţinerea pentru integrarea europeană la un sondaj de opinie al Comisiei UE, luna trecută, comparativ cu 59% în aprilie.
Roexit?
„Este surprinzător că o ţară care a avut atât de multe beneficii de pe urma UE… (ar) da cu piciorul la toate aceste oportunităţi”, a spus comisarul european din partea României, Corina Creţu, care se ocupă de fondurile regionale, din care miliarde de euro au ajuns la Bucureşti de la aderarea sa în 2007. „Eu nu cred că cineva vrea asta şi îmi pare rău că a apărut posibilitatea ca România să se retragă vreodată din UE, cum să spun, din senin. După părerea mea, aceasta ar fi o catastrofă naţională”, a spus ea la televiziunea română. Ea a îndemnat PSD, din care şi ea face parte, să nu vadă acţiunea UE ca pe „o conspiraţie, ca şi când cineva vrea să ne facă rău nouă”. „Este un rezultat al celor ce s-au petrecut în ultima vreme (în România)”, a spus ea.
Articol de Andrew Rettman
https://euobserver.com/justice/143400
EUOBSERVER, 15 noiembrie 2018
Traducerea: Adriana Buzoianu
