Premierul britanic Theresa May îşi continună eforturile de a promova pe plan intern acordul încheiat cu Uniunea Europeană pe tema Brexitului, în timp ce atacurile oponenţilor se înmulţesc, observă Bloomberg. „Nu există un plan alternativ pe masă. Nu există o abordare diferită ce ar putea fi convenită cu UE”, „Dacă Parlamentul respinge acordul, pur şi simplu ne vom întoarce de unde am plecat. Va însemna mai multă dezbinare, mai multă incertitudine şi un eşec în a răspunde votului poporului britanic” avertizează Theresa May într-un articol publicat în ediţia de duminică a ziarului de The Sun. Cu toate acestea mai mulţi miniştri importanţi din cabinetul său îi cer lui May să renegocieze draftul acordului înainte de întâlnirea cu liderii europeni de la sfârşitul săptămânii, observă Reuters. În plus, într-un interviu pentru Sunday Times, fostul ministru pentru Brexit, Dominic Raab, care a demisionat săptămâna trecută nemulţumit de acord, îi cere premierului britanic să „reziste intimidărilor Bruxelles-ului” şi să adopte o poziţie mai dură, pentru că în caz contrar se va confrunta cu un dezastru. Pe de altă parte, doar 10% dintre votanţii britanici consideră că acordul pentru Brexit este bun pentru ei şi familiile lor comparativ cu relaţia existentă în prezent dintre Marea Britanie şi Uniunea Europeană, notează The Times. „Brexitul, ca proiect, a eșuat”, consideră El Pais. „Theresa May – căpitanul stoic care nu părăsește nava în timp ce ofițerii săi sar peste bord – a rezumat-o bine, în acest moment există doar trei opțiuni şi toate trei sunt rele: să accepte acest acord (pentru că nu va mai exista altul), să plece din UE fără acord sau să oprească Brexitul” comentează cotidianul spaniol. Între timp, guvernele europene asistă cu consternare şi îngrijorare la convulsiile de pe scena politică britanică şi subliniază că acordul de retragere încheiat între Londra şi Bruxelles este cea mai bună variantă care se poate obţine, notează Wall Street Journal. Negociatorul şef al UE, Michel Barnier, pare să întindă o mână de ajutor Londrei, propunând posibilitatea extinderii perioadei de tranziţie până în 2022, scrie The Guardian. Cotidianul britanic comentează însă că propunerea presupune costuri semnificative care îi vor înfuria pe conservatorii susţinători ai ieşirii Marii Britanii din UE.
În acelaşi timp, președintele francez, Emmanuel Macron, și cancelarul german, Angela Merkel se arată „solidari în furtună” constată Le Vif. Cei doi lideri au promis duminică, după o întâlnire la Berlin să continue colaborarea franco-germană pentru a consolida „fundaţia” Uniunii Europene, notează Politico. Este nevoie de „o relansare a Europei pentru a evita un haos mondial” a susţinut preşedintele franceze citat de Le Monde. „Lumea noastră se află la o răscruce de drumuri”, a subliniat Macron, avertizând asupra riscului „naționalismului fără memorie” și a „fanatismului fără repere”. Ideea a fost împărtăşită şi de cancelarul german care a ţinut să sublinieze că „noi cei care ne-am născut după război suntem responsabili de lecţiile pe care le-am învăţat”, notează Reuters. Le Figaro comentează că mai sunt încă multe detalii de reglat pentru ca tandemul franco-german să se înțeleagă asupra unui proiect comun ambițios pentru Europa. Deşi s-au realizat progrese în privinţa creării unui buget al zonei euro, suma rămâne incertă. În ce privește proiectul de armată europeană, cei doi lideri încă nu au explicat cum vor împăca două culturi strategice diferite, iar în privinţa taxării companiilor din domeniul digital, Germania mare are încă ezitări. În fine Europa rămâne divizată şi în ce privește migrația „, comentează Le Figaro.
Acelaşi cotidian francez observă că pe plan intern preşedintele Macron devine „țintă și simbol al mâniei”. Peste 2.500 de manifestaţii de protest au fost organizate în întreaga Franţă împotriva scumpirii carburanţilor. Mişcarea, susținută de 74% dintre francezi, potrivit unui sondaj, este, de fapt expresia „saturației și mâniei generate de fiscalitatea considerată excesivă”, detaliază ziarul francez, explicând că manifestanții nu vorbesc numai despre problema prețurilor, ci critică în general creșterea impozitelor și taxelor, scăderea puterii de cumpărare, dar şi degradarea serviciilor publice. Le Vif face face un bilanţ succint 283.000 de participanți, un mort și peste 200 de răniți şi comentează că pornită de pe rețelele de socializare și organizată în afara partidelor politice și a sindicatelor, mişcarea “Vestelor galbene” n-a reușit să blocheze țara, așa cum voia, dar tot teritoriul a fost afectat de acțiunile ei, ceea ce reprezintă totuşi un succes.
În tot acest tumult european, revista americană Stratfor vine cu o previziune pentru anul viitor: „UE se va confrunta în 2019 cu un an plin de dispute”. ” Forțele pro-UE vor controla în continuare Parlamentul European, însă o evoluție bună a partidelor eurosceptice va duce probabil la fragmentarea scenei politice, îngreunând adoptarea legislației. Numirea președinților Comisiei Europene și Băncii Centrale Europene va duce la fricțiuni între membrii sudici și cei nordici pe tema reformei zonei euro și a politicii monetare. Iar vulnerabilitatea politică a unora dintre cele mai mari economii UE va deschide calea țărilor mai mici pentru a face presiuni spre a-și face vocea mai bine auzită la negocierile pentru posturile de conducere din UE”, conchide Stratfor.
(Carolina Ciulu – RADOR)
