România, unul dintre cei mai săraci membri ai UE, s-ar putea dovedi o improbabilă provocare faţă de controlul de fier al Rusiei asupra furnizării de energie în Europa de Est, datorită rezervelor uriaşe de petrol şi gaze care aşteaptă să fie exploatate, spun experţii. Bogăţiile sale în hidrocarburi dau deja României un grad ridicat de independenţă energetică, dar există mult mai multe rezerve neexploatate în Marea Neagră, atrăgând atenţia marilor companii petroliere şi de gaze din lume. Unele, inclusiv gigantul american ExxonMobil şi OMV Petrom din Austria, au început forarea în Marea Neagră. „Poziţia României ca potenţial semnificativ producător de gaze în această regiune este unică, iar resursele de aici pot reprezenta o ameninţare la ceea ce înseamnă monopolul rusesc”, a declarat Mark Beacom, CEO la Black Sea Oil & Gas, o companie deţinută în comun de Grupul Carlyle şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Însă companiile energetice majore şi-au pus ambiţiile în aşteptare după ce Bucureştiul a adoptat o lege care va impozita veniturile din forajele offshore şi va stipula că jumătate din producţie trebuie rezervată pieţei interne – chiar dacă ţara încă nu dispune de o mare parte din infrastructura necesară pentru distribuţie şi consum.
România produce în prezent aproximativ 10,5 miliarde de metri cubi de gaze în fiecare an, în mare parte pe uscat, şi consumă 11-12 miliarde de metri cubi, ceea ce o face aproape complet independentă de gazul rusesc, spre deosebire de vecinii săi din estul Europei. Potrivit estimărilor variabile, alte rezerve neexploatate între 170 şi 200 de miliarde de metri cubi se află în adâncurile Mării Negre şi ar putea fi extrase până în 2040. Aceasta reprezintă echivalentul consumului anual total al României pe 15 ani şi al consumului pe patru ani al unei ţări cum ar fi Franţa. Fostul lider comunist Nicolae Ceauşescu a lansat primul proiect de foraj marin în Marea Neagră, acum 50 de ani. Şi acum România ar putea „deveni un centru regional contribuind la securitatea energetică a Europei”, a declarat pentru AFP Ministerul Energiei.
Sugrumarea rusească
Rusia este unul dintre cei mai mari furnizori de petrol şi gaze naturale pentru Europa, o sugrumare de care Occidentul a încercat de mult timp să scape, având în vedere tensiunile geopolitice recurente dintre foştii duşmani din era Războiului Rece. În anii 2000, o dispută dintre Rusia şi Ucraina a lăsat europenii să tremure în mijlocul iernii, când gigantul rus Gazprom a tăiat livrările către Occident. „Volumul rezervelor (offshore) poate transforma România în principalul producător de gaze din UE, după ce Marea Britanie părăseşte blocul”, a declarat pentru AFP Răzvan Nicolescu, consultant la Deloitte. Pentru a valorifica acest lucru, autorităţile au început să lucreze pe segmentul românesc al conductei BRUA, o arteră de 479 kilometri, finanţată parţial de Comisia Europeană, care va străbate şi Bulgaria, Ungaria şi Austria, şi va transporta gaze de la Marea Caspică şi Marea Neagră către Europa Centrală. Dar planul poate continua doar „dacă companiile de gaze vor decide să îşi continue investiţiile”, a spus Nicolescu. Şi aici este capcana. În octombrie, Parlamentul României a adoptat o lege care introduce impozitarea progresivă a veniturilor din forajele offshore şi stipulează că jumătate din gazul produs trebuie vândut pe piaţa locală.
Investiţiile în aşteptare
Guvernul speră că noua legislaţie va aduce până la 20 de miliarde de dolari (17,5 miliarde de euro) în următorii 20 de ani. Dar companiile devin iritate şi îşi ţin planurile în aşteptare. „Nu există asigurări că industria va avansa, în special în aceşti termeni fiscali propuşi”, a declarat Beacom, CEO la BSOG. Christina Verchere, CEO la OMW Petrom din Austria, a declarat că „evaluăm în prezent impactul legii offshore, dar nu vedem o decizie de investiţie finală (posibilă) în al patrulea trimestru al anului 2018”, aşa cum fusese planificat iniţial. Asociaţia deţinătorilor de acţiuni offshore la Marea Neagră (RBSTA), ai cărei membri au investit peste 10 miliarde de dolari, în ultimii 10 ani, au criticat proiectul de lege. Experţii subliniază că România nu dispune de infrastructura pentru a consuma jumătate din producţia estimată de gaze offshore – doar una din trei gospodării este conectată la reţeaua de gaze naturale, în timp ce România rurală utilizează în mod covârşitor lemnele pentru încălzire.
Dar guvernul rămâne ferm. „Ar fi de neiertat ca gazul pur şi simplu să tranziteze ţara şi să contribuie la dezvoltarea naţiunilor vecine”, a declarat şeful Partidului Social Democrat, Liviu Dragnea, aflat la guvernare, considerat a fi un prim-ministru de facto al României. A retrage legea „ar echivala cu trădarea”, a afirmat principalul consilier economic al guvernului, Darius Vâlcov. Ca urmare, investitorii rămân prudenţi. „România se află într-o poziţie de invidiat”, a subliniat Beacom, dar noile propuneri „sunt foarte oneroase şi probabil vor fi necompetitive în comparaţie cu alte jurisdicţii offshore”.
Autor: Mihaela Rodina, Agence France-Presse
https://news.abs-cbn.com/business/11/18/18/romania-could-challenge-russian-grip-on-europes-energy
Traducerea: Cristina Zaharia
ABS-CBN (SUA)/AFP – 19 noiembrie
