Presa internaţională îşi concentrează atenţia, în mare măsură, asupra evoluţiilor politice din Marea Britanie pe fondul Brexit. Înainte de vizita pe care o face la Bruxelles, premierul britanic le-a oferit un compromis rebelilor din propriul partid, care susţin o despărţire dură de Uniunea Europeană, relatează The Guardian. Ziarul londonez precizează că Theresa May a sugerat că ar putea fi de acord cu „folosirea unor soluţii tehnologice anterior refuzate de Downing Street, pentru menţinerea unei frontiere invizibile între Regatul Unit şi Irlanda”.
Tot de la Londra, The Telegraph notează că „adepţii unui Brexit dur întâmpină dificultăţi în încercarea de a aduna suficiente voturi de neîncredere în premier”, în timp ce „activiştii anti-Brexit le cer liderilor de afaceri din City-ul londonez să semneze o scrisoare de susţinere a organizării unui al doilea referendum”. „Fiecare zi haotică apropie un vot al poporului”, apreciază The Times. Deocamdată însă, deşi confruntată cu intransigenţa partidului nord-irlandez din coaliţia de guvernământ şi cu o frondă internă, „Theresa May obţine susţinerea implicită a guvernatorului Băncii Angliei pentru proiectul de acord” pe tema ieşirii din Uniunea Europeană, remarcă Le Monde. Însă, după cum reliefează Wall Street Journal, „asupra acordului extrem de tehnic de extragere a Marii Britanii din UE planează o întrebare mai simplă: documentul va obţine oare aprobarea Parlamentului Regatului Unit?”. Căci „matematica legislativului britanic este complicată” – remarcă cotidianul de pe Wall Street. Cât despre vizita la Bruxelles a premierului britanic, aceasta se „referă la viitoarea relaţie dintre Regatul Unit şi cei 27, ulterioară perioadei de tranziţie post-Brexit”, precizează ziarul belgian Le Vif.
Rămânem la Bruxelles, unde proiectele vizând securitatea blocului capătă prioritate, după cum scrie EUobserver. „Miniştrii europeni ai apărării au convenit să înfiinţeze o nouă ‘şcoală de spionaj’ şi să construiască împreună noi drone şi elicoptere de atac”, pe fondul apelurilor franceze şi germane la crearea unei viitoare „armate a UE”, evidenţiază jurnalul de la Bruxelles. Un proiect care începe să capete contur, dar care denotă „ambiţii limitate”, după cum observă Financial Times. Întrucât „recentele iniţiative din cadrul Pesco arată că UE doreşte să-şi îmbunătăţească urgent capabilităţile fără a ştirbi responsabilitatea NATO pentru apărarea colectivă a Europei confruntată cu tensiunile în creştere cu Rusia”, conchide Financial Times.
Iar pentru presa americană, preşedintele Trump şi administraţia lui se menţin în centrul atenţiei. „Trump rămâne alături de Arabia Saudită în ciuda uciderii (jurnalistului) Khashoggi”, titrează New York Times, cu menţiunea că preşedintele „şi-a declarat loialitatea faţă de prinţul moştenitor saudit şi a spus că este posibil să nu aflăm niciodată dacă prinţul este sau nu vinovat” de această crimă. Acelaşi ziar new-yorkez relatează că un judecător a blocat iniţiativa lui Trump de a refuza solicitările de azil ale persoanelor care intră în Statele Unite prin puncte de trecere a frontierei clandestine. Totuşi, „oficialităţile americane se angajează să insiste asupra instituirii unor limite pentru acordarea dreptului de azil”, informează Washington Post. Un ziar din care mai aflăm că fiica preşedintelui şi consiliera sa, „Ivanka Trump şi-a folosit propriul cont de mail pentru a trimite mesaje electronice despre afaceri guvernamentale”. O descoperire care „i-a alarmat pe câţiva consilieri ai preşedintelui care se tem că practicile fiicei lui au asemănări cu folosirea mailului personal de către Hillary Clinton, problemă pe care el a transformat-o într-o temă focală a campaniei electorale” în 2016. Iar „Democraţii din Camera Reprezentanţilor au de gând să investigheze folosirea emailului personal de către Ivanka Trump”, menţionează acelaşi Washington Post.
Adriana Buzoianu, RADOR
