În decursul ultimilor ani, relaţiile politice dintre Statele Unite şi Ungaria s-au răcit spectaculos. În vara anului 2016, premierul maghiar Orbán Viktor a fost singurul politician la putere în UE care (în discursul său de la Tuşnad) l-a lăudat pe Donald Trump, pe atunci candidat la preşedinţie. După alegerea preşedintelui american din luna noiembrie al aceluiaşi an, părea că este doar o chestiune de timp până când şeful executivului maghiar va primi o invitaţie la Casa Albă şi se va fotografia împreună cu Donald Trump în Biroul Oval .
Nu s-a întâmplat aşa, din cauza faptului că rapoartele trimise de la ambasada Statelor Unite din Budapesta au creat nelinişte la Washington. Diplomaţia americană nu a înţeles de ce o ţară care este membru NATO şi UE deține relaţii privilegiate cu Rusia. Dezvoltarea şi modernizarea centralei nucleare de la Paks cu participarea firmei ruseşti Rosatom – care a obţinut contractul fără licitaţie – constituia un motiv temeinic de îngrijorare la Casa Albă.
În luna aprilie 2017 Ungaria a declanşat scandalul CEU în urma căruia o prestigioasă universitate europeană cu finanţare americană, după toate probabilităţile, trebuie să părăsească Ungaria.
Recent Budapesta a mai sfidat încă o dată diplomaţia americană, acordând azil fostului premier macedonean, Nicola Gruevski în ciuda solicitării exprese a Secretariatului de Stat American să nu facă acest lucru şi să-l extrădeze pe Gruevski ţării sale. Despre acest caz am scris mai pe larg aici.
Pe lângă aceste probleme s-a mai adăugat una şi anume decizia guvernului maghiar ca doi cetăţeni ruşi acuzaţi de trafic cu arme să fie extrădaţi Rusiei, deşi Statele Unite a solicitat şi de această dată extrădarea acestora. În acest ultim caz, chiar ministrul justiţiei a intervenit pe lângă autorităţile maghiare, însă fără rezultat, conducând astfel la creșterea tensiunii diplomatice dintre cele două ţări, scrie portalul de investigaţii jurnalistice Direkt 36.
În urmă cu doi ani, în cadrul unei acţiuni desfășurate sub acoperire în Ungaria, doi cetățeni ruşi traficanţi de arme, au fost arestaţi. Statele Unite și-ar fi dorit ca cei doi să fie extrădaţi către SUA, dar până la urmă Budapesta a preferat să-i extrădeze pe aceştia Moscovei. Potrivit informaţiilor furnizate de portalul Direct 36, guvernul maghiar a decis astfel în pofida cererii exprese a ministrului justiţiei de atunci din SUA, Jeff Sessions (cel care în 7 noiembrie a demisionat). Cei doi cetăţeni ruşi, Vladimir Liubişin şi fiul său cu acelaşi nume, au fost arestaţi de către brigada antitero maghiară în urma unei acţiuni a Oficiului American Antidrog (Drug Enforcement Administration DEA) la o magazie din apropierea Budapestei în luna noiembrie 2016. Potrivit autorităţilor, ruşii se pregăteau să vândă o mare cantitate de armament unor reprezentanţi ai unui cartel de droguri din Mexic. Printre persoanele care duceau tratative în numele traficanţilor de droguri, s-au infiltrat agenţi care lucrau pentru DEA, astfel autorităţile americane au reuşit să culeagă informaţii despre tranzacţie și au interceptat mai multe discuţii. Potrivit documentelor obţinute de Direct 36, cei doi ruşi au dorit să-şi deruleze tranzacţia prin intermediul firmei Pilis Defense Systems SRL, înregistrată în Ungaria. Aceasta firmă comercializa arme dezactivate care proveneau de la armata maghiară.
Autorităţile americane au solicitat extrădarea celor doi cetăţeni ruşi, însă între timp şi Rusia a solicitat extrădarea acestora. Într-o asemenea situaţie, Ministerul de Justiţie din Ungaria a trebuit să ia o decizie, iar acesta a hotărât recent ca cei doi Liubişini să fie extrădați Rusiei şi nu Statelor Unite, care este aliatul Ungariei în cadrul NATO.
Această decizie a creat stupefacţie la Washington deoarece, în ciuda divergenţelor politice dintre SUA şi Ungaria, până la acest moment, în privința problemelor de urmăre penală şi de securitate naţională, cooperarea dintre cele două state a fost bună. Cererile similare ale americanilor până în prezent au fost satisfăcute de guvernul maghiar. Potrivit informațiilor furnizate de avocatul celor doi ruşi, Fridman Róbert, clienţii săi se află în prezent într-o închisoare din Moscova. Acesta susţine că cei doi nu au avut cunoștință de faptul că armele erau destinate unor carteluri de droguri și credeau că este vorba despre o afacere perfect legală. Aceștia pretind că sunt victime ale rusofobiei americanilor.
Székely Ervin, Rador