Marea Britanie şi Uniunea Europeană au căzut de acord asupra unei declaraţii politice care trasează conturul relaţiei post-Brexit, anunţă Business Insider, detaliind că textul declaraţiei nu este obligatoriu juridic, ci “stabilește parametrii unui parteneriat ambițios, larg, aprofundat și flexibil” în materie de comerț, de politică externă, de apărare și de securitate după ieşirea Marii Britanii din UE. Declaraţia politică nu oferă speranţa unei relaţii comerciale fără fricţiuni, dar îi oferă premierului Theresa May argumente pentru a obţine sprijinul Parlamentului pentru acest acord, constată The Guardian. Londra face astfel un pas înainte spre o ieşire ordonată din UE, chiar dacă opoziţia persistă pe plan intern, consideră Wall Street Journal.
„UE este însă mai îngrijorată de Italia decât de Brexit”, consideră Bloomberg. După ce Comisia Europeană a respins miercuri proiectul de buget al Italiei pentru anul 2019, din cauza depăşirii ţintei de deficit, omul forte al guvernului italian, vicepremierul Matteo Salvini, a dat asigurări joi că “Nu vom da înapoi”, motivând că derapajele bugetare ar urmări o mai bună justiție socială și relansarea economiei, notează Liberation. Totuşi, potrivit Corriere della Sera premierul italian, Giuseppe Conte, promite că va prezenta Comisiei Europene un plan de deblocare a economiei italiene, dând asigurări că „nu există o rebeliune împotriva Uniunii Europene”. Financial Times scrie despre dificultatea în care se află Bruxelles-ul. Pe de o parte, nu-şi poate îndulci atitudinea faţă de Italia, întrucât coaliţia populistă de la Roma ar căpăta încredere în slăbirea şi mai mult a regulilor bugetare. Pe de altă parte, nici nu-şi poate înăspri excesiv atitudinea, pentru că liderii populişti, în special vicepremierul de extremă dreaptă, Matteo Salvini, ar căpăta argumentele perfecte pentru a lupta în campania pentru alegerile europarlamentare cu o platformă anti-Bruxelles.
În tot acest frământat tablou european, The Guardian întrevede un vânt al schimbării venind dinspre est, adus de un nou val de rezistenţă democratică ce ar putea „împinge înapoi mareea populistă din UE”. Cotidianul britanic trece în reviste numeroasele mişcări de protest înregistrate în Slovacia, Cehia, Polonia, Ungaria şi România şi conchide că „în ciuda întregii discuții despre cum a căzut Europa Centrală pradă în ultimii ani unui populism adormitor de minți, merită acordată mai multă atenție unor nuanțe și semne de schimbare”. „O nouă generație de central-europeni se mobilizează pentru a salva valorile democratice, despre care consideră că sunt în primejdie”, scrie The Guardian. Comparând slaba opoziţie manifestată în Italia faţă de populismul lui Matteo Salvini, dar şi avansul dat de unele sondaje liderei de extremă-dreapta Marine Le Pen în Franţa, cotidianul britanic consideră că „din anumite puncte de vedere mişcările est-europenilor sunt mai curajoase și mai persistente decât cele din țările vest-europene” şi că „ele ar putea reconfigura Uniunea Europeană în moduri pe care puțini ar face efortul de a le anticipa”.
În fine, Financial Timesc publică o serie de articole despre investiţiile din Europa Centrală şi de Est. Publicaţia economică porneşte de la Iniţiativa celor Trei Mări care „încearcă să inverseze cursul diviziunii dintre est şi vest”. „Deşi economiile Europei Centrale au înregistrat progrese considerabile în anii de la extinderea spre Est a Uniunii, ele mai încă au multe de recuperat, în raport cu Europa de Vest, în special în ceea ce priveşte infrastructura”, comentează Financial Times. Publicaţia notează că investitorii doresc realizarea proiectelor de infrastructură stabilite la summit-ul de la Bucureşti, din septembrie, cum ar fi Via Carpatia, o reţea rutieră nord-sud, care va lega Lituania de Grecia sau o serie de conducte interconectoare care permit gazului să circule între diferite reţele naţionale şi care ar trebui să ajute regiunea să îşi reducă dependenţa de gazul rusesc.
Într-un alt articol, Financial Times observă îngrijorările pe care discuţia despre o Europă cu două viteze le-ar putea genera în rândul investitorilor. Tensiunile est-vest, care s-au acumulat în UE, în ultimii cinci ani, generate în principal de criticile Occidentului cu privire la calitatea statului de drept în Europa Centrală şi de Est „riscă să prelungească o umbră care există deja asupra capacităţii UE de a funcţiona ca un întreg coerent”. Observând că în ultimul timp s-au înmulţit discuţiile despre o Europă cu mai multe viteze, publicaţia economică atrage atenţia că „Astfel de idei implică faptul că reconstrucţia UE ar putea veni în detrimentul Europei Centrale şi de Est – sau, cel puţin, în detrimentul anumitor ţări considerate nepotrivite pentru admiterea într-un cerc mai strâns. Estonia, Letonia şi Lituania, care se află în zona euro şi nu pe lista neagră a UE pentru presupuse abuzuri asupra statului de drept, ar putea primi un tratament favorabil. Ungaria, Polonia şi România, state din afara zonei euro, care sunt, într-o măsură mai mare sau mai mică, pe lista neagră a UE, ar putea fi ţinute în afara nucleului, cel puţin până când îşi fac curăţenie în aceste zone”, comentează Financial Times. Publicaţia atrage atenţia că un sistem judiciar funcţional şi accesul neîngrădit la piaţa UE rămân printre cele mai bune atuuri ale Europei de Sud-Est pentru a continua să atragă investiţii străine.
RADOR – Carolina Ciulu
