La Bruxelles, liderii Uniunii Europene şi premierul britanic au semnat acordul privind divorţul Regatului Unit de UE, în 2019, relatează presa internaţională. „Cei 27 au luat decizia istorică de a parafa separarea”, anunţă The Telegraph. Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, consideră că s-a ajuns la cel mai just compromis, însă preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, deplânge plecarea Regatului Unit ca fiind „un moment trist şi chiar o tragedie”, citează Le Monde. Odată divorţul consumat, europenii din UE vor fi nevoiţi să îşi vindece rănile, remarcă The Observer, opinând că daunele provocate de Brexit ideii europene şi locului UE în lume vor fi numeroase şi de lungă durată. Iar multe state europene, asaltate de probleme interne, vor interpreta acest proces ca pe un semnal de neîncredere într-un viitor comun al Europei, adaugă The Observer. Însă semnăturile celor 27 nu sunt ultima etapă a procesului, punctul crucial fiind aprobarea acordului de către Parlamentul britanic, aminteşte Courrier International. Toate privirile se îndreaptă acum spre premierul britanic Theresa May, care va trebui să convingă mulţi parlamentari critici la adresa acordului, subliniază revista Time. Cine va deveni cel mai bun prieten al SUA în Europa, după Brexit? – întreabă Stars and Stripes şi răspunde: „Ieşirea Marii Britanii din UE va forţa o amplă realiniere a Europei şi va pune în discuţie o serie de probleme, de la sancţiunile împotriva Rusiei, la comerţul liber şi la strategia militară. La Bruxelles, diplomaţii se aşteaptă ca SUA să încerce să formeze coaliţii ad hoc, pentru menţinerea priorităţilor lor, iar o Uniune din care Marea Britanie nu mai face parte poate lua o nouă direcţie, nu neapărat pe placul americanilor, crede Stars and Stripes, amintind de recenta dispută dintre Donald Trump şi Emmanuel Macron, pe tema proiectului unei armate europene, pe care Londra şi Washingtonul au încercat să îl evite, de teama deturnării resurselor de la NATO spre noua formaţiune.
Într-un interviu pentru The Guardian, Hillary Clinton, fost secretar de stat al SUA, descrie procesul Brexit ca fiind cel mai mare act de autovătămare economică naţională din istoria modernă, pe care îl pune pe seama fenomenului imigraţiei, reţine EUObserver. Totodată, Hillary Clinton crede că Europa trebuie să oprească migraţia, pentru a stopa ascensiunea naţionalismului, adaugă EUObserver. Afirmaţiile doamnei Clinton au tendinţa de a genera controverse în Europa, care se străduieşte să aibă o poziţie unită de când peste un milion de migranţi şi refugiaţi au sosit, în 2015, crede The Guardian.
În privinţa valului de migranţi din America Centrală, cu care se confruntă SUA la graniţa sa cu Mexicul, preşedintele Donald Trump a ameninţat din nou cu închiderea „în totalitate a acestei frontiere”, inclusiv pentru fluxurile comerciale, dacă situaţia va degenera, notează USA Today. Mai mult, liderul american a dat miilor de militari, desfăşuraţi în anticiparea sosirii migranţilor, permisiunea de a utiliza forţa letală, dacă vor fi nevoiţi, subliniază Newsweek.
Un nou raport guvernamental american avertizează cu privire la impactul schimbărilor climatice globale asupra economiei SUA, menţionând pierderi de sute de miliarde de dolari pe an, până la finele secolului, notează The Wall Street Journal. Noul raport, comandat de Congres şi făcut public de Casa Albă, subliniază că schimbările climatice ar putea să scadă cu până la zece la sută PIB-ul Americii, până în 2100, mai mult decât dublul pierderilor din Marea Recesiune, cu un deceniu în urmă, semnalează The New York Times. Ziarul american aminteşte că preşedintele Donald Trump s-a angajat în retragerea SUA din Acordul de la Paris referitor la reducerea emisiilor de carbon. Consecinţele schimbărilor climatice depind de modul în care vor acţiona SUA şi alte ţări pentru a reduce efectele încălzirii globale, scrie The New York Times, punând accentul pe nevoia finanţării studiilor pentru energia curată.(Cristina Zaharia)//czaharia
