În cadrul proiectului Scriitori români interbelici şi Marea Unire, proiect cultural finanţat de Guvernul României prin Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Radio România oferă ascultătorilor săi şase premiere radiofonice, construite într-un limbaj sonor modern, care vor celebra spiritul românesc şi identitatea naţională. Spectacolele pornesc de la texte semnate de autori români din perioada interbelică, opere literare de autentică valoare artistică şi istorică, ale căror subiecte reflectă participarea României la Primul Război Mondial şi importanţa Marii Uniri de la 1918.
Teatrul Naţional Radiofonic şi-a propus realizarea unor versiuni radiofonice şi difuzarea la Radio România a acestor opere create în preajma Marii Uniri şi dedicate acestui eveniment, prilej ce va aduce în conştiinţa publicului de azi emoţia împlinirii năzuinţelor contemporanilor Marii Uniri.
Lansarea proiectului va avea loc joi, 29 noiembrie, la ora 13:00, la Muzeul Naţional al Literaturii Române din Bucureşti (Str. Nicolae Creţulescu nr. 8).
Veţi asculta în premieră absolută, în ordinea difuzării pe posturile SRR dramatizări după texte de Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Octavian Goga, Lucian Blaga, dr. Vasile Bianu, George Topîrceanu.
Marţi, 27 noiembrie, Radio România Cultural a difuzat Sublocotenent în rezervă Camil Petrescu, scenariu radiofonic de Florica Ichim şi Irina Zlotea. Regia artistică: Claudiu Goga. În distribuţie: Sorin Leoveanu, Adrian Titieni, Florica Ichim, Alexandru Jitea, Vlad Logigan, Matei Constantin. Regia de studio: Renata Rusu. Regia de montaj: Bogdan Golovei şi Radu Verdeş. Regia tehnică şi muzicală: Codrin Lazăr. Redactor: Crenguţa Manea.
„Prin selecţia de fragmente din opera lui Camil Petrescu, frânturi de corespondenţă ori notaţii şi comentarii, spectacolul focalizează personalitatea scriitorului, dar şi chipurile camarazilor, faptele lor de arme, ori jertfele pentru Marea Unire” – Crenguţa Manea.
Tot la Radio România Cultural, joi, 29 noiembrie, la ora 19:00, Triptic Liviu Rebreanu cuprinzând dramatizări după nuvelele de război publicate în volumul Catastrofa (Editura Viaţa Românească, 1921), în regia artistică a lui Mihnea Chelaru.
Catastrofa, dramatizare de Puşa Roth. În distribuţie: Mihai Constantin, Daniela Ioniţă-Marcu, Mircea Constantinescu, Mihai Dinvale, Lucian Iftime, Liviu Lucaci, Marius Rizea, Cristian Simion, Marius Călugăriţa, Daniel Tudorică, Dan Clucinschi, Cristi Dionise, Constantin Florescu, Angel Popescu, Costas Mincu, Alin Potop, Octavia Dicu. Muzică originală de George Marcu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Regia de montaj: Monica Wilhelm. Regia tehnică şi muzicală: Mădălin Cristescu.
Iţic Ştrul, dezertor…, dramatizare de Andreea Chelariu. În distribuţie: Marius Rizea, Lucian Iftime, Mihaela Beţiu, Dan Clucinschi, Daniel Tudorică, Ioana Chelaru, Octavia Dicu, Alin Potop. Muzică originală de George Marcu. A interpretat: Roberto Grigore (fluier). Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Înregistrări teren: Bogdan Dumitrescu şi Cătălin Coman. Regia tehnică şi muzicală: Mădălin Cristescu.
Hora morţii, dramatizare de Puşa Roth. Regia tehnică şi artistică: Mihnea Chelaru. În distribuţie: Cosmin Şofron, Gavril Pătru, Irina Ungureanu, Lucian Iftime, Gelu Niţu, Mircea Constantinescu, Angel Popescu, Marius Călugăriţa, Dan Clucinschi, Daniel Tudorică, Ionuţ Kivu, Cornel Mihalache, Ion Arcudeanu, Dan Bobe, Octavia Dicu, Costas Mincu, Corneliu Chiricheş, Denis Hanganu, Matei Constantin. Muzică originală George Marcu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Regia de montaj: Bogdan Golovei.
„După romanul Ion (1920), ca un preludiu la Pădurea spânzuraţilor (1922), Liviu Rebreanu publică în volum nuvele de război. În 1921, apare Catastrofa. Autorul considera pe bună dreptate că aceste nuvele trebuie să stea între aceleaşi coperte datorită unităţii lor tematice. În comentariile critice este deja un loc comun faptul că în nuvela Catastrofa, publicată pentru prima dată în magazinul ilustrat lunar Lectura pentru toţi, condus de Eugen Lovinescu (nr. 5, aprilie 1919, p. 266–287), apare tema esenţială din Pădurea spânzuraţilor, conflictul dintre datoria militară şi sentimentul naţional la românii înrolaţi în armata austro-ungară, puşi în situaţia de a lupta împotriva fraţilor lor. Cu mijloacele prozei scurte, nuvela Catastrofa rămâne o creaţie antologică, iar termenul de capodoperă (oricât ar fi de demonetizat pentru unii) nu e hazardat în cazul ei, cum nu ar fi nici pentru celelalte două, teribila Iţic Ştrul, dezertor… şi Hora morţii, în care tema războiului se combină cu cea a rivalităţii erotice” – Costin Tuchilă.
La Radio România Actualităţi, joi, 29 noiembrie, de la ora 23:05, îl veţi asculta pe actorul Dorel Vişan interpretând poeme de Octavian Goga în spectacolul Octavian Goga – Să nu ştie nimeni ce răni te dor, scenariu radiofonic şi redactor Costin Tuchilă. Regia de montaj: Florin Bădic. Regia muzicală: Stelică Muscalu.
Teatrul Naţional Radiofonic prezintă în premieră absolută, sâmbătă, 1 decembrie, de la ora 20:30, la Radio România Cultural, Hronicul şi Cântecul Marii Uniri, după Hronicul şi Cântecul Vârstelor de Lucian Blaga. Scenariul: Rodica Mandache. Adaptarea radiofonică: Felicia Pinte şi Magda Duţu. Regia artistică: Gavriil Pinte.
În distribuţie: Marcel Iureş (Lucian Blaga şi Lucian Blaga – student), Vlad Zamfirescu (Dede Roşca), Damian Victor Oancea (Lionel, fratele din Sebeş), Mihai Constantin (Ionel Brătianu), Dan Aştilean (Alexandru Vlahuţă), Mircea Constantinescu (Secretarul General al Cultelor), Rodica Mandache (Doamna Roman), Amalia Ciolan (mama lui Lucian Blaga), Niculae Urs (Nicolae Iorga), Eugenia Barbu (Regina Maria), Crina Mureşan (Cornelia), Bogdan Dumitrescu (Liciniu, fratele de la Bucureşti), Vasile Toma (Hamalul), Adelaida Perjoiu (Natalia), Tomi Cristin (Sextil Puşcariu), Necunoscuta (Ana Maria Bălescu), Valentin Uţă (Ovid Densuşianu), Magda Duţu (Doamna de onoare), Felicia Pinte (Doamna Vlahuţă), Mirela Georgescu şi Silvia Creiniceanu (în alte roluri). Regia de montaj: Radu Verdeş şi Florin Bădic. Regia de studio: Milica Creiniceanu. Regia muzicală: Andrei Miricescu. Regia tehnică: ing. Mirela Georgescu. Redactor: Magda Duţu. Regia artistică: Gavriil Pinte.
La 1 Decembrie 1918, România Nouă, ziar editat la Chişinău de ardeleanul Onisifor Ghibu, informa cititorii despre evenimentul ce urma să aibă loc la Alba-Iulia: „În cetatea de la Alba-Iulia, se petrece astăzi cel mai însemnat fapt din întreaga noastră istorie de aproape două mii de ani. Reprezentanţii legali ai celor patru milioane de români transilvăneni, sunt adunaţi acolo pentru a croi, în deplină libertate, o soartă nouă, declarând pentru vecie Unirea Ardealului cu toate ţările române”.
Participarea lui Lucian Blaga, însoţit de fratele său, Lionel, la Alba-Iulia, pe 1 Decembrie 1918, este evocată în opera sa postumă, Hronicul şi Cântecul Vârstelor, scrisă în 1946 şi tipărită în 1965.
Spectacolul radiofonic Hronicul şi Cântecul Marii Uniri, este realizat după un scenariu decupat din acele ultime capitole ale romanului (jurnalului) Hronicul şi Cântecul Vârstelor, care aduc mărturia tânărului Lucian Blaga despre marele eveniment istoric: „Pentru marea, istorica adunare de la Alba-Iulia, unde s-a hotărât alipirea Transilvaniei la patria-mumă, n-a fost nevoie de o deosebită pregătire a opiniei publice. Pregătirea se făcuse de sute de ani. În dimineaţa zilei de 1 decembrie, ca la un semnal, lumea românească a purces spre Alba-Iulia, pe jos şi cu căruţele. Fratele meu şi cu mine luarăm şi noi o trăsură… Era o dimineaţă rece de iarnă… La Alba-Iulia nu mi-am putut face loc în sala adunării. Pe câmp se înălţau ici-colo tribunele, de unde oratorii vorbeau naţiei… În ziua aceea am cunoscut ce înseamnă entuziasmul naţional, sincer, spontan, irezistibil, organic, masiv… Seara, în timp ce ne întorceam, cu aceeaşi trăsură la Sebeş, atât eu, cât şi fratele meu, ne simţeam purtaţi de conştiinţa că pusesem temeiurile unui alt Timp, cu toate că n-am făcut decât să „participăm” tăcuţi şi insignifianţi la un act ce se realiza prin puterea destinului.”
Hronicul şi Cântecul Marii Uniri este un scenariu despre care, autoarea, actriţa Rodica Mandache, mărturiseşte: „Am lucrat la el tulburată de marea dragoste a lui Blaga pentru Cornelia Brediceanu… Aşa începe, aşa se termină scenariul care desprinde din jurnal Povestea Marii Uniri!” Concepţia artistică a spectacolului îi aparţine regizorului Gavriil Pinte. Universul sonor creat sporeşte forţa mesajului pe care-l transmite textul şi susţine gândul pe care Gavriil Pinte l-a avut atunci când a abordat spectacolul: „Pe 1 Decembrie, după Basarabia şi Bucovina, reprezentanţii românilor şi saşilor din Transilvania au adoptat proclamaţia de la Alba Iulia de unire cu Regatul Român. Numai în câteva luni, poporul nostru a trecut de la sclavie la demnitate, de la înfrângere la Marea Unire. Tânărul Lucian Blaga a fost martor al acestor tulburătoare evenimente. În ultimele capitole din Hronicul şi Cântecul Vârsteloreste mărturia sa. Hronicul şi Cântecul Marii Uniri este omagiul nostru.”
Duminică, 2 decembrie, la ora 14:00, la Radio România Cultural, vă propunem un spectacol de teatru-document realizat după o carte rară de memorialistică, esenţială însă pentru epoca în discuţie, cunoscută astăzi doar de cercetători. În regia lui Attila Vizauer, puteţi asculta Ziua cea mare, scenariu radiofonic de Daniela Şontică după Însemnări din Războiul României Mari de dr. Vasile Bianu, cu Florin Zamfirescu în rolul dr. Vasile Bianu. În distribuţie: Florin Zamfirescu, Gelu Niţu, Mircea Rusu, Dan Condurache, Liliana Pană, Mircea Constantinescu, Mihai Niculescu, Paul Chiribuţă, Gavril Pătru, Mihai Dinvale, Ştefan Velniciuc, Cristian Iacob, Alexandru Georgescu, Nicolae Călugăriţa, Liviu Lucaci, Marius Călugăriţa, Angel Popescu, Cristian Simion, Dan Bobe, Octavia Dicu, George Grigore, Costas Mincu, Matei Constantin şi copiii Ana-Delia Stănescu şi Silviu Stănescu. Muzica originală şi regia muzicală: Stelică Muscalu. Redactor: Costin Tuchilă. Regia de studio: Janina Tudor. Regia de montaj: Radu Verdeş. Regia tehnică: Andrei Miricescu şi Mădălin Cristescu.
„În 1926 apăreau la Institutul de Arte Grafice Ardealul din Cluj două ample volume de dr. Vasile Bianu, Însemnări din Războiul României Mari. Născut în 30 septembrie 1858, la Aiud, Vasile Bianu fusese la începutul carierei sale medic de plasă în judeţele Bacău şi Suceava, apoi la Spitalul din Galaţi şi la Spitalul Horezu-Vâlcea. Îl regăsim timp de aproape trei decenii ca medic primar la Spitalul Ion C. Brătianu din Buzău (1892–1920), fiind totodată, şi medic-maior în rezervă, în evidenţele Regimentului 8 Infanterie Buzău. Renumit chirurg, a desfăşurat în acelaşi timp şi o laborioasă activitate culturală şi publicistică, colaborând la revistele medicale ale vremii. Membru corespondent al Academiei de Ştiinţe din România, a fost laureat al Academiei Române, cu Premiul Năsturel-Herescu (1911) pentru lucrarea Dicţionarul sănătăţii sau Doctorul de casă..
După peste patru decenii în Regat, Vasile Bianu s-a retras în ultimii ani ai vieţii la Cluj, unde a şi murit în 1927. Aici a început redactarea Însemnărilor din Războiul României Mari (la care participase încă din prima zi a războiului ca medic-colonel al Spitalului de Etapă nr. 3 al Corpului 3 Armată). Cele două volume cuprind fapte trăite de autor, aflate de la martori oculari sau din presa vremii, dar şi preţioase documente de arhivă, începând cu ziua mobilizării, 27 august 1916, până la Pacea de la Bucureşti din 7 mai 1918, în primul volum, care reprezintă, după cum menţionează autorul, «calvarul neamului românesc». În cel de-al doilea, «apoteoza neamului românesc», sunt notate şi comentate evenimentele de la Pacea de la Bucureşti până la Încoronarea Regelui tuturor Românilor la Alba Iulia, 15 octombrie 1922. Intitulată modest Însemnări, cartea doctorului Vasile Bianu este o lucrare de memorialistică de primă importanţă pentru perioada Primului Război Mondial şi a Unirii de la 1 Decembrie 1918, autorul notând riguros, zilnic, evenimentele şi comentându-le adesea pe larg. Informaţia, din experienţa directă a autorului sau culeasă din documente şi din presa vremii, cu detalii pe care cu greu le-am mai găsi astăzi, îi conferă nu numai autenticitate şi valoare documentară, ci şi caracterul de frescă a epocii în discuţie” – Costin Tuchilă.
„Scenariul meu, Ziua cea mare, surprinde exuberanţa bucureştenilor care au aflat vestea Unirii, dar care în acelaşi timp trăiesc bucuria întoarcerii suveranilor din exilul de la Iaşi. În paralel, prin efecte artistice specifice, este redată şi nestăvilita fericire ce a cuprins mulţimea de peste 100.000 de oameni adunaţi la Alba Iulia pentru a cere Unirea Transilvaniei cu Ţara. Apar în însemnările memorialistului Vasile Bianu şi în scenariu şi atmosfera zilei de 13 decembrie 1918, când delegaţia de la Alba Iulia a ajuns la Bucureşti aducând Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia, care consfinţea Unirea Transilvaniei cu vechiul Regat, şi cea a zilelor următoare, cu personaje şi detalii istorice preţioase, transfigurate cu mijloacele proprii teatrului la microfon” – Daniela Şontică.
