Printre temele de interes pentru presa franceză se numără şi deschiderea sezonului România-Franţa, inaugurat în timpul vizitei preşedintelui Iohannis la Palatul Elysee, unde a fost primit de preşedintele francez. „Este primul sezon comun pe care Franţa îl organizează cu o ţară din Uniunea Europeană”, a punctat Emmanuel Macron în alocuţiunea sa, citat de Paris Match. Macron a mai remarcat că „acest sezon va coincide cu prima preşedinţie română a Consiliului UE din primul semestru al anului 2019”, scrie acelaşi ziar francez. Care notează că preşedintele român a ţinut să sublinieze că evenimentul „sărbătoreşte istoria noastră comună şi relaţia privilegiată dintre cele două ţări ale noastre”. Şi în plus, „peste doar trei zile, România îşi va sărbători centenarul. Acum un secol, românii s-au unit în jurul valorilor umaniste universale şi în jurul idealurilor democratice larg răspândite de Franţa în lumea occidentală”, a subliniat Iohannis, citat de Paris Match. Cu acelaşi prilej, Courrier International publică un interviu cu o ziaristă româncă, cu concluzia că „viitorul este optimist”. Mai ales dacă ţinem cont de toate „superlativele” care au făcut ca România să se remarce în ultima vreme pe plan internaţional şi pe care reporterul publicaţiei franceze ţine să le prezinte: „noul val din cinematografie, noua literatură, cea mai bună acoperire de internet, capitala cea mai la modă, chiar cea mai importantă creştere economică”, remarcă jurnalista de la Courrier International. Cât despre situaţia francofoniei în România, „aici e de muncă”, dar „viitorul este optimist”, apreciază ziarista româncă intervievată de hebdomadarul francez.
Totuşi, cotidianele din Hexagon se arată mai interesate de situaţia internă, ca şi de recentele atenţionări vizând mediul. „Şeful statului a vorbit la Palatul Elysée marţi dimineaţa pentru a da o nouă direcţie tranziţiei energetice ‘acceptabile’, pe fondul frondei ‘vestelor galbene'”, relatează Le Monde. „Trebuie să înţelegem protestele de alarmă socială”, dar fără a renunţa la responsabilităţile noastre”, deoarece „există şi o alarmă de mediu”, a estimat Emmanuel Macron în prezentarea programului plurianual pentru energie”, mai reţine ziarul parizian. Cu menţiunea că „Emmanuel Macron a anunţat că fiscalitatea pe carburanţi va fi adaptată la fluctuaţiile preţurilor pentru a-i limita impactul asupra francezilor care îşi folosesc mult maşina”, iar în acest scop premierul va trebui să construiască o metodă de lucru comună cu manifestanţii. „Macron îşi expune ‘metoda’ sa pentru o ecologie populară”, titrează la rândul său Le Figaro. Cu concluzia că pe lângă anunţurile pe tema susţinerii energiei solare şi eoliene şi a închiderii unor centrale din domeniului nuclear, Emmanuel Macron a anunţat lansarea unei „mari concentrări de teren asupra tranziţiei ecologice şi sociale” care ar trebui să permită „‘în următoarele trei luni’ elaborarea unor ‘soluţii’ şi ‘metode însoţitoare'”. Un studiu realizat de Alianţa europeană a sănătăţii publice, citat de The Guardian, atenţionează că emisiile din trafic „provoacă daune de sănătate estimate la cel puţin 70 de miliarde de euro anual în UE, iar gazele produse de motorină sunt responsabile de trei sferturi din aceste prejudicii”. Aceste daune s-au concretizat printr-un număr de cel puţin „38.000 de decese premature anual”, conform aceluiaşi raport citat de The Guardian. Pe celălalt mal al Atlanticului, preşedintele Trump nu este la fel de convins de schimbarea climatică. După cum citim în Wall Street Journal, şeful de la Casa Albă declară că „nu crede în constatarea centrală a unui raport întocmit de propria sa administraţie, conform căruia schimbarea climatică globală ar putea provoca Statelor Unite pierderi economice de sute de miliarde de dolari anual, până la sfârşitul secolului”. Însă chiar declaraţia lui reuşeşte să determine o scădere a preţului acţiunilor Apple, după cum notează La Libre Belgique. Pe de altă parte, cercetătorii care au elaborat un raport pentru ONU arată că „emisiile globale de dioxid de carbon au atins un nou record în 2017” şi singurele ţări care se înscriu în parametrii promisiunilor făcute pentru combaterea efectelor schimbării climatice sunt Brazilia, China şi Japonia.
O ameninţare mai imediată este însă criza dintre Rusia şi Ucraina, după cum apreciază în mare parte presa străină. Ukrainskaia Pravda scrie despre discuţia telefonică dintre cancelarul german Merkel şi preşedintele Putin, discuţie în cadrul căreia „Putin i-a împărtăşit cancelarului german ‘îngrijorarea serioasă’ a Moscovei faţă de instituirea legii marţiale în Ucraina”, punctează ziarul belgian Le Vif. „Este vorba despre prima confruntare deschisă dintre Moscova şi Kiev, de la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014 şi izbucnirea conflictului armat din estul Ucrainei”, soldat cu peste 10.000 de morţi, rezumă cotidianul belgian. „Prin planul de a impune legea marţială, Poroşenko transmite un mesaj”, opinează Financial Times, cu precizarea că „răspunsul dat Rusiei îl ajută pe preşedinte să-şi recucerească baza electorală şi totodată atrage atenţia Occidentului asupra conflictului”. „Recentul atac al Rusiei împotriva ucrainenilor este un avertisment adresat Occidentului”, titrează la rândul său Washington Post. Cu explicaţia că „oricare ar fi motivele acestui atac înscenat, s-ar prea putea ca ruşii să conteze pe pasivitatea” SUA. „Poate că incidentul se va încheia aici sau poate că nu”, insistă ziarul din capitala americană, „dar consideraţi-l ca pe un avertisment: dacă nu avem o strategie mai largă prin care să punem capăt acestui război, ‘modelul’ se va repeta mulţi ani de acum înainte”, conchide Washington Post.
Pentru presa americană, ancheta privind implicarea Moscovei în alegerile prezidenţiale câştigate de Donald Trump în 2016 este de mult timp aproape nelipsită de pe prima pagină. De data aceasta, în centrul atenţiei se află fostul şef al campaniei prezidenţiale, Paul Manafort care i-ar fi „minţit pe procurori” după ce a pledat vinovat. Aceasta înseamnă că acuzarea „nu va cere o pedeapsă mai uşoară în schimbul cooperării” lui, ne lămureşte New York Times, care menţionează totodată că „preşedintele Trump a adus insulte anchetei realizate de procurorul special” Robert Mueller, calificând-o drept o „vânătoare de vrăjitoare trucată”.
Adriana Buzoianu, RADOR (27 noiembrie)
