Tensiunile dintre Ucraina şi Rusia sunt, în continuare, în atenţia presei internaţionale. „Incidentul petrecut în Marea Azov este o dovadă a intenţiilor agresive ale preşedintelui rus, Vladimir Putin, de a anexa încă o parte a teritoriului ucrainean”, a declarat preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, într-un interviu pentru ziarul german Bild. „Putin vrea vechiul imperiu rus refăcut”, a acuzat Poroşenko, adăugând că liderul de la Kremlin se consideră ţar şi vede Ucraina ca pe o colonie”, a opinat Poroşenko, asigurând că ţara sa nu este supusă nimănui şi solicitând sprijinul Germaniei, ca şi al altor ţări, în rezolvarea crizei, reţine Bild. „Singurul limbaj pe care îl înţelege Putin este unitatea lumii occidentale. Nu putem accepta politica agresivă a Rusiei”, a declarat Poroşenko, citat de Evropeiska Pravda. Moscova vede afirmaţiile lui Poroşenko din presa germană ca înscrise în eforturile Kievului de a obţine sprijinul Occidentului pentru suplimentarea sancţiunilor împotriva Moscovei, scrie The New York Times. De asemenea, Kievul doreşte asigurarea unei susţineri militare tangibile a Vestului şi blocarea unui gazoduct rusesc care ameninţă să priveze Ucraina de cel mai important venit din acest tranzit, adaugă ziarul american. La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin califică incidentul drept o „provocare” şi l-a acuzat pe omologul său ucrainean că face un „joc murdar” din motive politice interne, notează Le Monde. În acelaşi timp, Federaţia Rusă va desfăşura, în curând, cea de-a patra divizie de sisteme antirachetă S-400 în peninsula Crimeea, anunţă Russia Today. De asemenea, Rusia are planuri de construire a unei staţii radar antirachetă de avertizare timpurie în Crimeea, anul viitor, relatează Interfax. Noua facilitate ar urma să fie amplasată în apropierea portului Sevastopol, unde este staţionată Flota rusă a Mării Negre, adaugă Interfax.
Tensiunile din Marea Azov se răsfrâng şi asupra Summit-ului G20 găzduit de Buenos Aires, la care se aşteaptă ca puternicii lideri ai lumii să caute şi o calmare a situaţiei dintre Kiev şi Moscova. Cancelarul german Angela Merkel a îndemnat Kievul la reţinere, dar a afirmat că va ridica problema marinarilor ucraineni la summit, menţionează Ukrainska Pravda. La rândul său, preşedintele Ucrainei a solicitat sprijinul NATO pentru a face faţă Rusiei în Marea Azov, scrie Le Figaro. NATO a declarat deja că are o prezenţă solidă în regiunea Mării Negre, unde navele sale execută misiuni de patrulare şi exerciţii, iar mai mulţi aliaţi efectuează zboruri de recunoaştere şi de supraveghere aeriană, aminteşte The New York Times. În plus, preşedintele Donald Trump a anunţat anularea întrevederii planificate cu preşedintele Vladimir Putin, la Buenos Aires, din cauza crizei ruso-ucrainene, scrie Newsweek. Anularea este o lovitură majoră pentru Putin, care a încercat, în ciuda agresiunii ruseşti împotriva Ucrainei, să demonstreze că nu este izolat de comunitatea internaţională, opinează revista Time.
De reţinut că pe agenda Summit-ului G20 vor figura teme speciale, cum ar fi economia globală şi politicile macroeconomice, reforma Organizaţiei Mondiale a Comerţului, relaţiile comerciale internaţionale şi taxele vamale impuse de SUA importurilor din ţările care le sunt parteneri economici, notează La Nacion, de la Buenos Aires. Vor fi luate, de asemenea, în dezbatere, şi schimbările climatice, cu accent pe anunţata retragere a Statelor Unite din acordul de la Paris.
Italia a adoptat o lege anti-imigraţie, anunţă EUObserver. Organizaţiile pentru drepturile refugiaţilor din Italia au criticat adoptarea noii legi, care le va da dreptul migranţilor de a cere azil doar din motive de persecuţie politică sau război, nu şi din motive umanitare, detaliază The Independent. Adoptarea legii italiene vine după ce Roma a anunţat că nu va semna Pactul ONU privind migraţia, adaugă La Libre Belgique. La rândul său, Austria a finalizat ultimele detalii ale unei legi de reducere a unor beneficii sociale pentru migranţii şi solicitanţii de azil care nu cunosc limba germană sau engleză, care va fi supusă la vot anul viitor, informează EUObserver. Aceeaşi publicaţie europeană consemnează că Regatul Unit nu este singurul stat care îşi negociază viitoarele relaţii cu Uniunea Europeană. Şi Elveţia, care nu este membră a UE, va discuta cu forurile europene, vineri, stadiile finale ale reînnoirii a 120 de acorduri bilaterale.
Cristina Zaharia, RADOR
