„SUA şi China suspendă războiul comercial printr-un armistiţiu de 90 de zile” titrează revista Time, detaliind că Washingtonul amână creşterea tarifelor la mărfuri chineze în valoare de 200 de miliarde de dolari în schimbul promisiunii Beijingului că va cumpăra o cantitate „foarte substanţială” de produse agricole, energetice şi industriale americane. Vestea aduce o oarecare liniştire a temerilor că primele două economii ale lumii s-ar îndrepta spre o coliziune de tip război rece, însă entuziasmul este temperat de faptul că preşedintele american şi cel chinez nu au reuşit să găsească o cale de reducere a neînţelegerilor majore, comentează Wall Street Journal. Armistiţiul temporar lasă cele mai dificile chestiuni pentru negocierile următoare, remarcă şi Washington Post, anunţând totodată intenţia lui Donald Trump şi a lui Xi Jinping de a începe imediat discuţiile pentru rezolvarea acestor divergenţe atât de dăunătoare pentru întreaga economie globală. De altfel, reuniunea celor mai importante 20 de state industrializate ale lumii, în marja căreia a avut loc şi acest acord SUA-China, s-a încheiat cu o declaraţie care reafirmă importanţa sistemului de comerţ multilateral bazat pe norme internaţionale, notează The Guardian, adăugând că liderii G20 promit şi o reformare a Organizaţiei Mondiale a Comerţului.
În Franţa, guvernul se confruntă cu o criză politică majoră, după violenţele „vestelor galbene” din 1 decembrie, remarcă Le Monde. Teatrul violenţelor şi al distrugerilor a fost zona Arcului de Triumf, dar pagube însemnate au fost constatate de-a lungul tuturor marilor artere din vestul și centrul Parisului. În total, 682 de persoane au fost reținute sâmbătă în Franța şi cel puțin 263 de persoane au fost rănite, din care 81 din rândul forțelor de ordine, notează cotidianul francez, care vorbeşte şi despre reuniunea de urgenţă a guvernului de la Paris. Le Figaro scrie că preşedintele Emmanuel Macron i-a cerut premierului Edouard Philippe să-i primească pe “șefii partidelor reprezentate în Parlament, precum și pe reprezentanții manifestanților”. Potrivit, Le Monde, opoziția și o parte a “vestelor galbene” cer guvernului un gest puternic, începând cu un moratoriu sau o înghețare a creșterii taxelor pe carburanți, o propunere cu care din ce în ce mai mulți deputați ai majorității se declară și ei de acord. The Guardian consideră că fenomenul vestelor galbene este doar un simptom al unei Franţe profund fracturate economic, cultural şi social. Divizarea economică dintre Franţa marilor oraşe care concentrează locurile de muncă şi prosperitatea şi Franţa periferică a oraşelor mici dezindustrializate şi a zonelor rurale mai puţin dinamice ilustrează ruptura dintre elitele şi oamenii simpli ale căror probleme sunt ignorate. Aşa se explică impactul şi susţinerea de care vestele galbene se bucură în opinia publică franceză, comentează The Guardian, explicând că 8 din 10 francezi sprijină acţiunile vestelor galbene.
În privinţa României, cotidianul francez Le Point publică un interviu cu istoricul Isabelle Davion despre naşterea României Mari în urmă cu un secol, în timp ce El Pais vorbeşte despre manifestările organizate cu prilejul Centenarului de comunităţile de români din Spania. Sub titlul „România își serbează a o suta zi de naștere pe fondul îngrijorărilor privind statul de drept”, Washington Post relatează că „În ciuda gerului, zeci de mii de români au ieșit sâmbătă din case pentru a sărbători 100 de ani de când țara lor a devenit un stat modern, iar unii dintre ei s-au arătat îngrijorați de actuala stare a statului de drept și a democrației din această țară balcanică”. Cotidianul american aminteşte că secretarul de stat Mike Pompeo a mulțumit României pentru contribuția la securitatea globală și a Mării Negre în calitatea ei de membru NATO şi a subliniat că Washingtonul se plasează alături de România „în eforturile de a proteja valorile democratice și statul de drept […] care sunt […] fundația creșterii și prosperității economice”.
Cotidianul austriac Kurier publică un interviu cu preşedintele României Klaus Iohannis despre apropiata preluare de către România a preşedinţiei Consiliului UE. Subliniind provocările şi dosarele dificile ale acestei preşedinţii, Klaus Iohannis consideră că „O viziune comună şi păstrarea valorilor europene trebuie să constituie o prioritate pentru toate statele membre”, iar „Unitatea, coeziunea şi solidaritatea dintre statele membre trebuie să ocupe locul cel mai important”. „Oamenii se aşteaptă să primească răspunsuri clare la problemele lor”, iar „România vrea să ofere cetăţenilor rezultate concrete”, asigură preşedintele Klaus Iohannis. În privinţa disputelor interne cu coaliţia de guvernământ preşedintele României se declară „un adversar al tuturor celor care pun în pericol lupta împotriva corupţiei şi statului de drept în România, indiferent dacă sunt sau nu membri ai guvernului” şi reclamă că „actuala majoritate parlamentară care susţine guvernul PSD se implică în acţiuni pentru slăbirea luptei împotriva corupţiei şi a independenţei justiţiei”. „Românii doresc o consolidare a democraţiei şi a statului de drept. Majoritatea cetăţenilor doreşte ca lupta împotriva corupţiei să rămână o prioritate”, a subliniat Klaus Iohannis, dând asigurări că „Încă din prima zi a mandatului meu am folosit întreaga mea autoritate pe care mi-o oferă Constituţia pentru a împiedica adoptarea unor legi care slăbesc prevederile Codului Penal şi Codului de procedură penală”/cciulu/dsirbu
Carolina Ciulu, RADOR
