Presa internaţională ne dezvăluie o lume agitată, începând cu Franţa marcată de proteste, continuând cu Belgia unde pactul pentru migraţie a determinat schimbarea guvernului şi până în America preşedintelui Trump, asaltat de acuzaţiile formulate în cadrul anchetei vizând implicarea Rusiei în campania electorală din 2016.
„După a patra zi de mobilizare a mişcării ‘vestelor galbene’, preşedintele Macron îi va primi luni de la ora 10 pe reprezentanţii tuturor forţelor politice, teritoriale, economice şi sociale ‘în acest moment grav prin care trece ţara, pentru a asculta vocile lor, propunerile lor şi având drept obiectiv mobilizarea lor pentru a acţiona'”, relatează Le Monde. „Macron şi Philippe doresc să ‘refacă unitatea naţională'”, constată un alt ziar francez, Le Figaro, cu precizarea că „premierul speră acum să înceapă, după reacţia pentru restabilirea securităţii, o etapă politică” pentru a „găsi soluţii care să poată fi „aplicate concret în viaţa de zi cu zi”. Presa franceză remarcă şi reacţiile unor lideri străini la evenimentele din Hexagon. După cum citim în Le Point, ministrul francez de externe i-a cerut imperios preşedintelui american Donald Trump să „nu se atingă de politica internă franceză”, drept răspuns la tweet-urile acestuia. Citat de Le Point, într-unul din aceste mesaje şeful de la Casa Albă a afirmat chiar că manifestanţii au scandat „îl vrem pe Trump”, însă şeful diplomaţiei franceze a negat că asemenea afirmaţii în favoarea lui Donald Trump ar fi fost făcute în cadrul protestelor vestelor galbene, punctează jurnalul din Hexagon. Iar Liberation adaugă că şi preşedintele turc a ţinut „să-i dea lecţii lui Macron”, „criticând în principal ‘violenţa disproporţionată’ a autorităţilor franceze împotriva manifestaţiilor vestelor galbene” şi reliefând că el „urmăreşte cu preocupare” evoluţia evenimentelor. The Guardian punctează că „protestele vestelor galbene nu ţin doar de economie, ci şi de nemulţumirile politice”.
„Ceea ce îi îngrijorează pe oameni nu sunt doar salariile stagnante sau reducerile în sfera serviciilor publice, ci pierderea puterii lor de a influenţa politicile care le configurează vieţile”, conchide cotidianul britanic. De altfel, situaţia din Franţa va avea consecinţe mai largi, după cum remarcă publicaţia franceză L’Express, care estimează că Europa „este principala victimă colaterală a dublei conjuncţii, care duce simultan la slăbirea preşedintelui francez şi la sfârşitul planificat al domniei cancelarului german”. Angela Merkel se poate totuşi consola la gândul că în fruntea partidului ei, Uniunea Creştin Democrată, a fost ales candidatul pe care l-a susţinut. „Candidatul loial lui Merkel, Annegret Kramp-Karrenbauer, câştigă lupta pentru conducerea CDU” şi ca urmare „ar putea deveni viitorul cancelar al casei de putere politică şi economică a Europei în perioada post-Merkel”, scrie EUobserver. În opinia ziarului Frankfurter Allgemeine Zeitung, „CDU se poate felicita” întrucât „la cel mai interesant congres din istoria sa, partidul a arătat că este viu şi a dat o lovitură”, iar „Germania o duce splendid”. Totuşi, Die Welt atenţionează că „rezultatul strâns al congresului a arătat cât de scindat a ieşit CDU din epoca Merkel”. Scindarea este un cuvânt la ordinea zilei şi în Belgia, unde „premierul Charles Michel a format duminică un guvern minoritar, după demisia miniştrilor naţionalişti flamanzi din coaliţia de guvernare”, relatează Liberation. Cu menţiunea că „guvernul s-a clătinat adesea în ultimii patru ani din cauza luărilor de poziţie radicale ale secesioniştilor flamanzi, pe tema migraţiei”. Ziarul belgian Le Soir reliefează că primul ministru „acordă prioritate climei”, dând astfel ascultare solicitării lansate de populaţie în cadrul unui marş pentru combaterea încălzirii globale. Iar cotidianul La Libre Belgique conchide că „până la urmă, coaliţia s-a încheiat exact aşa cum a debutat: mizele identitare au răbufnit”, elementul declanşator al crizei guvernamentale finale fiind secretarul de stat pentru azil şi migraţie. De fapt, tema migraţiei şi textul propus de ONU pentru rezolvarea acestei probleme globale, care ar urma să fie adoptat săptămâna aceasta, „menit a reafirma sprijinul pentru oamenii care se mută în altă ţară, expune în schimb cât de toxică a devenit în plan politic problema, în lumea întreagă”, constată Wall Street Journal. Jurnalul american relatează de asemenea despre retragerea şefului de personal al preşedintelui Trump, la sfârşitul anului. Un sfârşit de an care se anunţă agitat pentru liderul american, pe care „procurorii îl acuză efectiv de fraudarea alegătorilor”, scrie New York Times. Cu explicaţia că „recentele dezvăluiri ale procurorilor care îl investighează pe preşedintele Trump şi echipa sa creionează portretul unui candidat care a regizat personal o schemă ilegală de manipulare a alegerilor din 2016 şi ai cărui consilieri au avut cu Rusia contacte mai multe decât a recunoscut vreodată dl Trump”. În plus, preşedintele american „a dat ordin să fie cumpărată tăcerea a două femei, pentru suprimarea istoriilor de incorectitudine care au presupus încălcarea legii de finanţare a campaniilor”, punctează New York Times. Iar „dacă dosarul de finanţare a campaniei aşa cum este prezentat de procurori este adevărat”, dl Trump „ar întruni probabil criteriile care definesc delictele ce pot duce la suspendarea sa”, remarcă acelaşi cotidian new-yorkez. Însă Washington Post constată că pe fondul furtunii legale care se pregăteşte, „republicanii îi iau apărarea lui Trump”.
Adriana Buzoianu, RADOR
