„Premierul britanic, Theresa May, supravieţuieşte votului de încredere”, titrează The Telegraph, subliniind însă că 117 parlamentari din propriul partid au votat împotriva ei. Chiar dacă a reuşit să-i înfrângă pe rebelii conservatori adepţi ai unui Brexit dur, rezultatul votului îi arată lui May o opoziţie uriaşă în cadrul unui Partid Conservator profund fracturat, observă şi The Independent. De altfel, într-un apel de ultim moment pentru susţinere, făcut chiar înainte de începerea votului, Theresa May a promis că nu va conduce partidul până la următoarele alegeri programate pentru 2022, ci că va rămâne în funcţie până la aprobarea acordului ei cu privire la Brexit. Viziunea lui May asupra Brexitului rămâne însă sub semnul îndoielii, constată Washington Post, comentând că prin câştigarea votului de încredere poziţia premierului britanic nu iese neapărat întărită, mai ales în condiţiile în care Comisia Europeană nu s-a arătat deloc dispusă de a face noi concesii cu privire la acordul de ieşire a Marii Britanii din UE.
În Franţa, o criză se adaugă unei alte crize constată, Les Echos, detaliind că în mijlocul amplelor proteste declanşate de „vestele galbene”, executivul francez se află sub presiune maximă după redeschiderea unui nou front, cel al securității. Atacul armat produs marți seara la Târgul de Crăciun de la Strasbourg – soldat cu 3 morţi şi 13 răniți – a readus groaza terorismului, explică Les Echos, în timp ce Le Figaro observă că cel mai rău scenariu de care se temeau forțele de ordine a îndoliat din nou Franța. Atacul de la Strasbourg este unul dintre cele mai grave incidente din acest an din Europa, după o avalanşă de atacuri inspirate de Statul Islamic între anii 2015 şi 2017, comentează Jerusalem Post, care observă un tipar comun al acestor atacuri: făptaşii sunt suspecţi aflaţi în atenţia forţelor de securitate pentru legăturile lor cu grupări jihadiste şi pentru implicarea în acţiuni criminale anterioare. Problema pentru serviciile de securitate din multe țări europene apare din discrepanţa dintre monitorizarea celor suspectaţi de apartenenţă la grupări teroriste și urmărirea lor penală pentru infracțiuni cum ar fi achiziționarea de arme de foc ilegale. Deşi anterior au fost implicați în numeroase infracțiuni grave, făptaşii au primit de obicei pedepse de scurtă durată, ceea ce le-a permis să comită noi crime, mai ales după ce au dobândit arme, explică ziarul israelian. Le Monde anunţă că Târgul de Crăciun de la Strasbourg rămâne închis şi joi, iar The Telegraph vorbeşte despre o creştere a alertei de terorism la cel mai înalt nivel pe perioada sărbătorilor. Pentru Franţa însă problema de fond rămâne furia socială larg răspândită, iar guvernul preşedintelui francez se va confrunta joi cu o moţiune de cenzură, notează Express.
În Ungaria, guvernul a aprobat un set de legi controversate, stârnind furia opoziţiei, scrie The Guardian. În pline scene de haos, parlamentarii opoziţiei au suflat din fluiere şi l-au înfruntat furioşi pe premierul Viktor Orban, încercând să împiedice adoptarea aşa-numitei „legi a sclaviei” care majorează semnificativ numărul de ore suplimentare ce poate fi impus de angajatori, dar şi a legii care creează noi instanţe de judecată, oferind un rol mai mare ministrului justiţiei, detaliază ziarul britanic. Ministrul justiţiei va numi şi va promova judecătorii care se vor ocupa de cazurile ce privesc administraţia publică, inclusiv chestiuni sensibile din punct de vedere politic, cum ar fi legea electorală, corupţia şi dreptul la protest, explică şi New York Times. Ziarul american conchide că prin crearea unui sistem paralel de tribunale, Ungaria cimentează controlul politic asupra sistemului judiciar. Amintind că Ungaria se confruntă deja cu măsura disciplinară a activării Articolului 7, ce ar putea duce până la suspendarea dreptului de vot al Budapestei, Financial Times anticipează noi conflicte cu Comisia Europeană, mai ales că Bruxelles-ul a avut deja dispute similare şi cu Polonia şi România cu privire la reformele din sistemul lor judiciar.
La nivel geopolitic, confruntările Occident – Rusia continuă. „Războiul Rece s-a încheiat, însă marile provocări rămân”, avertizează secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg într-un articol publicat în Defense News. Observând un comportament din ce în ce mai periculos și inacceptabil din partea Rusiei, dar şi ameninţarea terorismului internaţional, Stoltenberg dă asigurări că „NATO își va menține abordarea în două direcții: descurajarea puternică și apărarea combinată alături de urmărirea unui dialog semnificativ”. „NATO este cea mai bună apărare împotriva agresiunii rusești”, susţine în Financial Times şi ambasadoarea SUA la NATO, Kay Bailey Hutchison care subliniază că „SUA rămân angajate alături de aliații lor în fața comportamentului nesăbuit al Moscovei”.
În privinţa României, New York Times scrie că premierul Viorica Dăncilă i-a îndemnat pe politicienii ţării să dea dovadă de unitate în timpul preşedinţiei UE. Amintind că România se pregăteşte să preia preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, pentru prima dată, cotidianul american comentează şi că „guvernul social-democrat a intrat sub tirul criticilor din partea Uniunii Europene şi a SUA pentru reforma judiciară controversată despre care criticii spun că va submina eforturile de eradicare a corupţiei la nivel înalt”. „Principalul obiectiv al preşedinţiei României la Consiliul UE va fi lichidarea diferenţelor dintre ţările membre” titrează şi Magyar Hirlap. Cotidianul maghiar scrie că „premierul român Viorica Dăncilă a evidenţiat solidaritatea dintre statele membre UE”, susţinând că „trebuie depăşită confruntarea dintre ţările membre vechi şi cele noi, dintre ţările răsăritene şi cele occidentale, deoarece Uniunea nu mai poate avea cetăţeni de rangul întâi şi de rangul al doilea, ci trebuie să aplice aceeaşi măsură egală faţă de ţările membre şi să le trateze în mod egal”, reţine Magyar Hirlap din discursul susţinut în Parlament de premierul Viorica Dăncilă. (Carolina Ciulu)/cciulu/aionescu
RADOR, 13 decembrie 2018
