O lume încordată, o lume marcată de violenţe şi de dispute politice – aceasta este imaginea reflectată în presa internaţională de astăzi, iar eventuale semnale de destindere întârzie să apară.
Statele Unite rămân angrenate în dispute internaţionale, dar şi în dispute interne. „Preşedintele Trump rupe tăcerea şi se leapădă de fostul său avocat personal, Michael Cohen, deja condamnat la trei ani închisoare”, notează cotidianul american „USA Today”. Acelaşi ziar consideră că „implicaţiile politice şi juridice ale cazului nu au făcut decât să mărească şi mai mult umbra care pluteşte deasupra Casei Albe a preşedintelui Trump”. „Nu l-am îndemnat niciodată pe Cohen să încalce legea, o lege pe care, în calitate de avocat, ar fi trebuit să o cunoscă”, a declarat preşăedintele Trump, ieri, citat de presă. Dar SUA se arată la fel de belicoase pe plan internaţional. Prestigiosul ziar american „The Wall Street Journal” informează că „Statele Unite urmează să declare China şi Rusia drept ameninţări la adresa prezenţei ţării pe continentul african”. Ziarul mai spune că „preşedintele Trump urmează să-şi revizuiască politica din Africa, punându-i pe liderii continentului să aleagă între America şi cele două ţări în calitate de parteneri strategici”.
În Europa, Brexitul Regatului Unit şi situaţia Franţei rămân pe prima pagină a ziarelor străine. În privinţa Marii Britanii şi a premierului Theresa May, presa este cât se poate de clară. Iată câteva titluri din diverse ziare: „Theresa May rămâne încă agăţată”, titrează americanul „The Wall Street Journal”, acelaşi ziar obervând că „saga Brexitului nu ia sfărşit prea repede”. Ziarul american „The Washington Post” vorbeşte despre „drumul spinos şi lung al Marii Britanii spre Brexit”. Două ziare britanice, „Daily Express” şi „Daily Mail” îi iau apărarea Theresei May, titrând cam acelaşi lucru: „Acum lăsaţi-o să-şi vadă de trebă!” Iar „Daily Telegraph” titrează sarcastic: „S-a votat să rămână, dar când va pleca?”
Franţa preşedintelui Emmanuel Macron se confruntă însă cu o criză, accentuată acum şi de recentul atentat de la Strasbourg. În plus, summitul de iarnă al Uniunii Europene, desfăşurat acum la Bruxelles, nu pare să îi uşureze misiunea. Ce se întâmplă însă la reuniunea mai marilor UE? Ziarul italian „Gazzeta di Parma” este preocupat mai mult de manevrele de culise: „Premierul Conte se va întâlni ‘în culise’ cu Merkel, dar şi cu omologii din Belgia şi Portugalia. Se discută manevre”. Dar, după cum relevă ziarul belgian „Le Vif”, potrivit premierului Belgiei, Charles Michel, agenda summitului ar fi bogată: „Se discută despre buget, despre piaţa unică, despre migraţie şi, bineînţeles, despre Brexit”.
Dar cum arată Franţa în contextul summitului? Chiar un francez se dovedeşte cât se poate de sever: „În cazul unui derapaj al deficitului, Bruxelles-ul nu va favoriza Franţa comparativ cu Italia”, titrează cotidianul francez „Nice-Matin”, citându-l pe comisarul european al economiei, Pierre Moscovici. Potrivit ziarului britanic „Financial Times”, acelaşi Moscovici a subliniat că „nu există două feluri de măsuri şi că nu se pune problema ca Franţa să aibă un tratament privilegiat”. „Măsurile adoptate de Franţa vor trebui să fie limitate, temporare şi excepţionale”, a mai spus el.
Aflat însă la Bruxelles, unde, după cum scrie „Le Parisien”, umbra ‘vestelor galbene’ planează asupra sa, preşedintele Macron a declarat: „Nicio ţară nu poate înainta dacă nu ia aminte la nemulţumirile legitime ale poporului. Deşi ţin la el, nu voi pune proiectul european înaintea unor aspiraţii pe care eu le consider legitime”. Şi totuşi, un titlu surprinzător din acelaşi „Le Monde” atrage atenţia: „Macron, duşmanul îngenunchiat al Ungariei”. Ziarul citează publicaţia ungară „Pesti Sracok”, care scrie: „Venirea sa la putere în Franţa nu e rezultatul voinţei poporului. Macron era ultimul mic servitor al unei reţele de finanţişti, încurajate de presa occidentală. În pragul alegerilor europene din mai 2019, fronturile au devenit foarte clare: vom avea de ales între viziunea lui şi cea a lui Viktor Orbán”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR