Liderii UE au chemat astăzi, la summit-ul de la Bruxelles, la acţiune urgentă împotriva ştirilor false pe internet, pledând pentru acţiuni suplimentare pentru protejarea alegerilor europarlamentare împotriva dezinformărilor. Au aprobat un plan menit să ajute la stoparea a ceea ce SUA, NATO şi Uniunea Europeană afirmă că sunt tentativele Rusiei de a submina democraţiile occidentale prin campanii de dezinformare ce seamănă discordie.
Şi la Bucureşti s-a vorbit astăzi despre fenomenul „fake news” şi impactul acestuia asupra securităţii şi apărării. la sediul SNSPA a avut loc evenimentul de informare publică „We are NATO”.
Reporter: Cătălin Purcaru – Ştirile false au fost folosite din cele mai vechi timpuri pentru a crea haos sau a compromite un adversar. Odată însă cu schimbările generate de evoluţiile tehnologice, fenomenul a luat amploare, propagarea informaţiei fiind făcută inclusiv prin reţelele de socializare. Fiecare posesor al unui echipament digital a devenit mult mai informat, dar nu şi mai bine informat. Ca atare, ştirile false sunt o ameninţare care ţine de sfera războiului hibrid şi reprezintă o temă interesantă atât pentru specialişti, cât şi pentru publicul larg.
Ştirile false pot crea o imagine deformată, care duce în final la decizii personale greşite – consideră eurodeputatul Ioan Mircea Paşcu.
Ioan Mircea Paşcu: Dacă înainte mergea formula „Aţi minţit poporul cu televizorul”, de data asta se minte cu Facebook-ul şi cu celelalte mijloace social media. Şi există această idee că, dacă un lucru a apărut pe social media, e adevărat. Şi aici se pot face foarte multe manipulări. De regulă, se păstrează 2-3 elemente care sunt reale, dar restul sunt umplutură. E nevoie de o capacitate proprie de analiză din partea oricărui cetăţean.
Reporter: Inclusiv militarii pot deveni ţinte ale campaniilor de dezinformare propagate prin intermediul reţelelor de socializare – afirmă şeful Direcţiei Informaţii şi Relaţii Publice din MApN, colonel Constantin Spânu. El spune că educaţia reprezintă soluţia, în contextul dezvoltării mediilor de comunicare online şi al transformărilor prin care trec mass-media şi canalele alternative de informare.
Constantin Spânu: Momentul în care am gândit dezvoltarea prezenţei în online a comunicării MApN a fost acelaşi moment în care am pornit o campanie internă de educare a militarilor în ceea ce priveşte riscurile, dar mai ales oportunităţile folosirii mijloacelor moderne de comunicare. Apariţia platformelor de social mediat a democratizat accesul la informaţie, dar a mărit şi riscurile în ceea ce priveşte expunerea la astfel de acţiuni concertate. Încercăm să asigurăm cetăţenilor României un acces neîngrădit, un acces cât mai rapid la informaţiile corecte, verificate, la informaţiile care prezintă cu adevărat datele despre securitatea naţională a României din punct de vedere militar.
Reporter: Dezbaterea organizată de SNSPA în parteneriat cu Ministerele Apărării, Educaţiei şi cel de Externe, se înscrie în campania de informare publică „We are NATO”, lansată anul trecut în România. Campania se organizează în mai multe state aliate şi îşi propune să crească încrederea tinerilor în capacitatea structurilor Alianţei Nord-Atlantice de a proteja populaţia şi teritoriul statelor membre./cvanatoru
RADIO ROMÂNIA ACTUALITĂŢI – 14 decembrie
