Multe din ziarele străine îşi îndreaptă atenţia asupra acordului climatic convenit la conferinţa din Polonia. „Summitul internaţional asupra climei se încheie cu un acord care va da un impuls aplicării unor ţinte mai drastice pentru emisii”, titrează Washington Post, cu menţiunea că documentul convenit „este un pas important pe calea implementării promisiunilor făcute în cadrul Acordului de la Paris pentru combaterea schimbării climatice”. Din Marea Britanie, The Telegraph reliefează că „naţiunile şi-au depăşit divergenţele de ultim moment pentru a elabora un acord asupra climei” dar The Guardian atenţionează că, potrivit experţilor, „acordul ONU este ‘inadecvat’ şi lipsit de urgenţă”. Ceea ce înseamnă că măsurile convenite de liderii celor 200 de naţiuni „nu vor reuşi să împiedice creşterea devastatoare a temperaturii globale”, explică The Guardian. Şi asta pentru că „negocierile ONU din Polonia care au durat două săptămâni au reuşit să clarifice care ar fi reglementările necesare aplicării Acordului de la Paris, dar întrebarea crucială despre modalităţile de creştere a obiectivelor stabilite de guverne pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră a rămas fără răspuns”, punctează The Guardian. Pe scurt, Le Figaro apreciază că negocierile de la Katowice privind clima au avut „un succes foarte relativ”, iar „consensul dificil la care s-a ajuns” a „lăsat un gust amar privind angajamentele ţărilor de a-şi reduce emisiile de gaze cu efect de seră”.
O altă temă de larg interes pentru presa internaţională este şi constituirea Bisericii Ortodoxe independente în Ucraina şi numirea patriarhului ei. Un demers prin care „Ucraina a mai făcut un pas spre realizarea independenţei depline faţă de Rusia”, scrie Kyivpost. Citat de publicaţia de la Kiev, preşedintele ucrainean a spus că „deşi Ucraina şi-a obţinut independenţa politică în 1991, abia acum îşi câştigă independenţa ‘spirituală’ faţă de statul învecinat dominator, Rusia”. Sub titlul „Ucraina creează ‘o Biserică fără Putin'”, Wall Street Journal notează că în acest fel Kievul a „privat Kremlinul de un instrument pe care l-a folosit secole la rând pentru a-şi domina vecinul”, iar New York Times atenţionează că „acest demers va intensifica probabil tensiunile” dintre Ucraina şi Rusia. Iată şi o reacţie din Rusia: preşedintele Comitetului Dumei de Stat pentru afaceri externe, citat de agenţia Tass, consideră că şeful statului ucrainean „se foloseşte într-un mod cinic de sentimentele credincioşilor pentru campania sa electorală şi pentru a se menţine la putere”.
Ziarele străine mai scriu şi despre decizia Australiei de a recunoaşte Ierusalimul de Vest drept capitală a Israelului. Din Belgia, Le Vif subliniază că Australia „a precizat că mutarea misiunii sale diplomatice de la Tel Aviv va aştepta încheierea unui acord de pace între israelieni şi palestinieni”. Cu comentariul că „prim-ministrul caută să cucerească electoratul evreu și creștin conservator și să-și atragă bunăvoința Casei Albe, în situația în care se teme de o înfrângere electorală anul viitor”. Totuşi, decizia anunţată de Canberra nu a reuşit să câştige aprecierea premierului israelian Netanyahu, care „nu a menţionat-o la întrunirea săptămânală a cabinetului, în timp ce principala organizaţie care îi reprezintă pe evreii australieni a elogiat demersul”, relatează Jerusalem Post. Ziarul din Ierusalim notează că „deşi Netanyahu foloseşte deseori prima parte a întrunirii duminicale a cabinetului său pentru a comenta evoluţiile diplomatice majore, el nu a făcut nicio referire la anunţul (premierului) Morrison, indiciu că spera mai mult”. Iar Le Monde aminteşte că „SUA au recunoscut Ierusalimul drept capitală a Israelului în decembrie 2017 şi şi-au deplasat simbolic acolo misiunea diplomatică, în mai 2018”. Iar „de atunci, Autoritatea palestiniană refuză să aibă orice contact politic cu Washingtonul”, notează acelaşi jurnal parizian.
Iar un ziar italian, Il Messagero scrie că Papa Francisc, „un om smerit venit de la capătul lumii pentru a aduce pacea”, împlineşte astăzi 82 de ani, ocazie cu care în faţa Bisericii Sfânta Lucia din Roma, „formaţia Arturo Toscanini a interpretat oratoriul Messia de Haendel, în mijlocul unei ninsori artificiale”.
(Adriana Buzoianu, RADOR)