Siria
Trupele guvernamentale ale Siriei, cu un ajutor semnificativ din partea armatei ruse, au reuşit până la mijlocul anului 2018 să obţină victoria militară. Exceptând regiunea Idlib, forţele preşedintelui Bashar al-Assad controlează practic toată ţara. Preţul acestei victorii însă a fost o criză umanitară fără precedent. Începând cu anul 2011, atunci când s-a declanşat războiul civil, în această ţară şi-au pierdut viaţa mai mult de 500.000 de oameni. Situaţia din Idlib este deosebit de tensionată şi fragilă. În această zonă s-au refugiat forţele rebele care luptă împotriva armatei siriene. Este vorba de 50-70 de mii de luptători înarmaţi, care însă aparţin mai multor organizaţii, câteodată rivale care se luptă şi între ele.
Potrivit datelor furnizate de ONU, peste 30.000 de oameni s-au adunat în prezent la graniţă, iar numărul acestora creşte de la oră la oră. În Regiunea de Nord-Vest a Siriei trăiesc trei milioane de oameni. Aproape jumătate dintre aceştia au sosit aici din alte zone ale Siriei, refugiindu-se de ofensiva forţelor guvernamentale. Conform estimării ONU, dacă luptele se intensifică, atunci cel puţin 800.000 de persoane vor fi obligate să părăsească zona.
Potrivit declarației secretarului ONU responsabil de problemele umanitare, Mark Lowcock, dacă ofensiva forţelor guvernamentale şi rusești va porni cu toate efectivele, atunci poate provoca cea mai mare criză umanitară a secolului XXI. Pe de o parte pentru că populaţia civilă a fost masată în această regiune şi nu poate să se refugieze doar înspre Turcia. „Ne pregătim de ipoteza în care civilii se vor refugia în masă” – a afirmat Lowcock. Refugierea acestor persoane este însă îngreunată din cauza faptului că Turcia a găzduit deja câteva milioane de sirieni şi a construit un gard de mai multe sute de kilometri la graniţa celor două ţări. Aproximativ jumătate dintre refugiaţii din Idlib au fost plasați în corturi, iar ceilalţi stau în corturi improvizate sau în locuinţe închiriate. Turcia – temându-se de un nou val de refugiaţi – a încercat să-l convingă pe preşedintele sirian Bashar al-Assad să renunţe la ofensiva împotriva Idlib, însă se pare că acesta este hotarât să ducă până la capăt războiul civil. În acest scop, acesta primeşte sprijin de la Rusia. Potrivit poziției Kremlinului, Siria are tot dreptul să-și recupereze teritoriile ocupate de forţele rebele.
În urma unor negocieri între Rusia, Turcia şi Uniunea Europeană asaltul forţelor guvernamentale asupra regiunii Idlib încă nu a avut loc. Pacea însă este fragilă.
Situaţia militară arată că Statele Unite ale Americii practic au pierdut influenţa în Siria. Rebelii susţinuţi de Washington au fost înfrânţi şi încercuiţi la Idlib. Damascul s-a apropiat de Moscova, lucru demonstrat prin faptul că Siria este una din puţinele ţări care a recunoscut independenţa Abhaziei şi Osetiei de Sud. Aceste teritorii de iure aparţin Georgiei, însă în urma intervenţiei militare ruseşti din anul 2008 au ieşit de sub administraţia Tbilisi-ului.
Raportul americano-rus
Entuziasmul pe care l-a avut preşedintele american Donald Trump la începutul anului trecut privind o normalizare rapidă a relaţiilor bilaterale în anul 2018, s-a transformat într-o răceală vecină cu războiul rece. Sancţiunile economice aplicate Moscovei au fost prelungite. Cei doi şefi de stat au avut o întrevedere la Helsinki la data de 16 iunie. Despre discuţiile purtate la acest summit însă presa nu a aflat aproape nimic. Trump a declarat că l-a felicitat pe omologul său pentru organizarea campionatului mondial de fotbal şi că discuţiile au fost „fructuoase”. Preşedintele rus nici măcar atât nu a comunicat presei. The Guardian a remarcat că cei doi preşedinţi nu au discutat despre cele mai importante teme şi anume: Coreea de Nord, Siria, China, situaţia din Ucraina, NATO. Acest lucru înseamnă că părţile nu au putut să facă progrese în niciunul dintre aceste subiecte.
Situaţia s-a deteriorat şi mai mult în urma incidentului din Strâmtoarea Kerci. Atunci în Consiliul de Securitate ONU ambasadoarea Statelor Unite ale Americii la ONU, Nikki Haley a avertizat Rusia că sechestrarea celor trei nave militare ucrainiene de către forţele ruseşti reprezintă o „revoltătoare încălcare a suveranităţii teritoriale a Ucrainei” – notează Reuters. În urma acestei situații, Donald Trump a contramandat întâlnirea bilaterală care a fost programată cu Vladimir Putin la Summit-ul G-20 la Buenos Aires.
Şi dacă toate acestea nu ar fi fost de ajuns, la reuniunea miniştrilor de externe ai statelor membre NATO, care a avut loc în 4-5 decembrie la Bruxelles, participanţii au căzut de acord că Rusia încalcă prevederile Tratatului privind Forţele Nucleare cu Rază Intermediară de Acţiune (INF). Drept consecință a acestei situaţii, Statele Unite a ameninţat cu denunţarea tratatului INF.
(va urma)
Székely Ervin
RADOR – 18 decembrie
