Europa rămâne în prim-planul presei internaţionale, având în vedere că situaţia sa politică stârneşte îngrijorare.
Într-un interviu acordat jurnaliştilor de la „Komsomolskaia Pravda”, „ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, explică de ce Federaţia Rusă nu recunoaşte independenţa autoproclamatei republici a Dombasului”. El afirmă că „o asemenea recunoaştere ar fi o dovadă de slăbiciune, or, scopul Rusiei este acela de a rămâne neutră, cu nişte locuitori care să trăiască în confort. Rusia nu are de gând să lupte militar cu Ucraina. Cetăţenii din Donbas sunt cei care luptă cu actuala putere de la Kiev. Problemele actuale ale Uncrainei sunt mai mari şi mai grave decât Republica Donbas”, susţine Serghei Lavrov. Dar ziarul moscovit „Pravda” aminteşte o declaraţie a preşedintelui rus Vladimir Putin făcută în timpul Cupei Mondale la Fotbal, când el ar fi spus că „în cazul unui atac asupra Republicii Dombasului, Ucraina va înceta să mai existe”. Ziarul subliniază că, într-un interviu, „surse militare au declarat că nu pot decât să repete cuvintele comandatului suprem”.
Mai la vest, Europa este teatrul unor proteste care ar putea influenţa negativ situaţia politică de pe continent. Ziarul american „The New York Times” observă că „la Budapesta, opoziţia din Ungaria a demonstrat zile întregi împotriva premierului Viktor Orbán”. Dar în ziarul ungar „Magyar Hírlap”, ministrul ungar de externe, Péter Szijjártó, are alte probleme. El observă că „firele se întrepătrund, iar acum este clar că Bruxelles-ul şi ONU sunt totuna, pentru că, în ambele instituţii, actualul eveniment îl constituie legiferarea imigraţiei ilegale”. Tocmai de acest aşa-zis eveniment par să se teamă şi belgienii înşişi. Cotidianul „La Libre Belgique” relatează că „la Bruxelles, manifestanţi de dreapta şi ai extremei drepte au luat cu asalt o maşină a poliţiei”. Ziarul precizează că ‘evenimentul s-a numit ‘Mişcarea împotriva Marrakesh-ului’, fiind practic îndreptat împotriva migraţiei ilegale, iar poliţia a operat 97 de arestări”.
Apoi, protestele „Vestelor galbene” par să inspire şi angaţii din alte ţări. Tot „La Libre Belgique” informează că „şi Portugalia a fost contagiată de protestele ‘Vestelor galbene’ din Franţa, iar ieri, poliţia portugheză anunţase că va impune pe străzile Lisabonei un sistem de securitate adecvat”. Cât despre Franţa însăşi, chiar dacă „Vestele galbene” şi-au mai redus din proteste, situaţia rămâne încă încordată. La o eventuală destindere ar putea contribui însă premierul francez Édouard Philippe, care, într-un recent interviu acordat ziarului financiar „Les Echos”, „a explicat detaliat măsurile menite să sporească mai rapid puterea de cumpărare”, admiţând însă că „pensionarii vor trebui să aştepte încă şase luni până să li se reducă sau să li se suspende primele pentru asigurarea de sănătate”. În acelaşi interviu, premierul Philippe mai spune că „va exista o dezbatere pe tema referendumului iniţiativei cetăţeneşti”, cerut de „Vestele galbene” pe parcursul protestelor lor. Citat şi de publicaţia „La Tribune”, premierul francez a mai precizat că „în 2019, deficitul bugetar ar putea ajunge la 3,2% din PIB, iar măsurile adoptate la cererea „Vestelor galbene” vor fi contrabalansate de prevederi vizând administraţia de stat şi întreprinderile”.
În sfârşit, pentru Marea Britanie principala problemă în discuţie rămâne în continuare Brexitul. În parlamentul britanic, premierul Theresa May, conservatorii din propriul partid şi cei ai opoziţie laburiste îşi continuă certurile. Potrivit ziarului britanic „The Guardian”, premierul Theresa May le-a spus parlamentarilor că „unele înţelegeri cu UE sunt foarte solide” şi „a propus ca acordul cu UE pe tema Brexitului să fie votat pe 14 ianuarie”, Altmineri, doamna May „i-a rugat pe parlamentari să găsească o cale pentru a soluţiona problema Brexitului”. Dar liderul laburiştilor, Jeremy Corbyn, nu pare a fi convins: publicaţia britanică „Evening Standard” anunţă că parlamentarul laburist „se pregăteşte să ceară în parlament votul de neîncredere împotriva premierului Theresa May”. Prestigionul „The Times” informează că, potrivit purtătorului de cuvânt din Downing Street, doamna May s-a opus încercărilor guvernului său de a lăsa Brexitul pe mâna Camerei Comunelor”. Şi tot în „The Times”, o comentatoare trage concluzia că „Brexitul va face Europa să fie mai puternică decât oricând, pentru că Uniunea Europeană o fi divizată, dar ieşirea bulversantă a Marii Britanii a demonstrat că, cel puţin într-o anume privinţă, cei 27 de membri sunt uniţi”.
Alexandru Danga
