O catedrală gigantică, cea mai mare catedrală ortodoxă din lume, a răsărit din pământ la București, nu fără a isca opinii contradictorii.
FRANCECULTURE.FR (Franţa), 18 decembrie 2018 – Tocmai când urmează să înceapă Sezonul Franța-România [o inițiativă de strângere a legăturilor dintre cele două țări – n.trad.], când România modernă își sărbătorește centenarul și când țara va prelua pentru prima dată președinția Consiliului UE, de la 1 ianuarie, cea mai mare catedrală ortodoxă din lume a răsărit din pământ la București, nu fără a isca opinii contradictorii.
120 de metri înălțime, 70 de metri lățime, șase clopote care pot fi auzite pe o rază de 15 kilometri: proiectul a costat până acum 100 de milioane de euro, din care 70% fonduri publice. Inaugurată prima dată la sfârșitul lui noiembrie, înainte de finalizarea lucrărilor, clădirea, în construcție din 2011, ar trebui să ajungă la un cost final de 400 de milioane de euro.
Detaliu simbolic: catedrala va depăși un pic [în înălțime] Parlamentul, al cărui sediu se află în fostul palat imens al lui Ceaușescu…
Pentru decanul Școlii Naționale de Științe Politice de la București, Cristian Pîrvulescu, intervievat de La Croix, cât și pentru profesorul de științe de la Universitatea București și europarlamentarul Cristian Preda, intervievat de Journal des Arts, acesta este un semn al relațiilor ambigue dintre Biserică și Stat. Un semn care reiterează dominația Bisericii Ortodoxe asupra societății românești.
E cât se poate de necesară pentru primirea numeroșilor credincioși și nici nu există suficiente biserici, a dat replica Biserica română. Însă reabilitarea clădirilor abandonate încă din era comunistă trebuie să fi fost mai puțin costisitoare.
În același timp, lipsesc pretutindeni banii pentru construcția de spitale și școli. La începutul lui decembrie mii de manifestanți s-au adunat împotriva celor de la putere.
Și, deja de doi ani acum, cetățenii se mobilizează cu regularitate contra unui guvern social-democrat acuzat, între altele, de corupție.
Însă o cultură românească emancipată se impune din ce în ce mai mult pe scena europeană și internațională: noul val al marilor cineaști apărut în anii ’90, arta contemporană românească, în vogă la expozițiile internaționale, și chiar și DJ-i de [muzică] minimal care au pătruns la cele mai mari festivaluri.
Cultura, încurajată de strategiile europene de susținere a sectoarelor artistice, suferă și ea din cauza diverselor măsuri de austeritate. Nici statute pentru artiști, nici fonduri pentru instituții și nici o politică de protejare a patrimoniului nu mai există. Situația este deosebit de precară.
În acest context, noua catedrală faraonică presează enorm asupra unui buget care ar fi putut transmite un alt semnal dinspre și către România.
[France Culture este un site al postului public Radio France; textul reprezintă scriptul unui reportaj din cadrul emisiunii „Le Billet culturel” – n.trad.]
Emisiune de Mathilde Serrell
Traducere: Andrei Suba
