Mai multe evoluţii politice europene se află în atenţia presei internaţionale, alături de retragerea ultimelor trupe americane din Siria.
„Deocamdată, Europa se abţine să ia măsuri împotriva Italiei din cauza depăşirii deficitului”, relatează cotidianul italian Corriere della Sera. „Italia şi Bruxelles-ul îngroapă securea războiului bugetar”, titrează Le Monde, apreciind că acordul „pune capăt mai multor săptămâni de criză politică”. Wall Street Journal este de părere că deşi acordul „evită confruntarea, Italia continuă să sufere din cauza productivităţii stagnante” întrucât „guvernul antisistem de la Roma mai are puţine proiecte politice de impulsionare a creşterii” economice. Iar Financial Times rezumă: „UE şi Italia ajung la un acord bugetar pentru a evita amenzile”, o înţelegere în cadrul căreia Roma acceptă să amâne cheltuielile, pentru a reduce deficitul.
Rămânem în inima Europei, unde guvernul belgian şi-a anunţat demisia. Editorialiştii ziarelor belgiene vobesc ironic despre „suprarealismul în stil belgian” al unei „mici crize” primită cu „fatalism”, dar îşi manifestă îngrijorarea că alegătorii se vor refugia în „braţele extremelor”. Totuşi, cotidianul Sudpresse constată că „această a ‘n’-a criză guvernamentală lasă loc ‘resemnării, fatalismului, dar şi unei dorinţe furibunde de a pune capăt unei epoci trecute, pentru a deschide o nouă pagină a sistemului democratic” belgian.
Tot despre o criză, de data aceasta în sistemul bursier din România, relatează Financial Times. Sub titlul „Bursa română pierde aproape 12 procente după anunţarea noului proiect fiscal”, cotidianul londonez precizează că „îngrijorările stârnite de aşa-numita ‘taxă a lăcomiei’ declanşează cea mai mare scădere a bursei (de la Bucureşti) din 2009 încoace”. Şi adaugă că „anunţul (noului proiect) survine după ce Liviu Dragnea, care conduce Partidul Social Democrat de guvernământ, a lansat o şarjă împotriva băncilor internaţionale, duminică, spunând că ‘sistemul bancar nu susţine economia'” din România.
Acelaşi Financial Times informează că „UE investighează o uriaşă piratare a mesajelor sale diplomatice”, care durează de câţiva ani şi de care s-ar face vinovat un grup cibernetic din China. „Bruxelles-ul a iniţiat o anchetă asupra aparentei accesări neautorizate a reţelei sale de comunicaţii diplomatice”, confirmă The Guardian, cu menţiunea că „mii de astfel de mesaje au fost date publicităţii, inclusiv descrieri ale lui Donald Trump ca fiind „agresiv” şi ale Crimeii ca o ‘zonă fierbinte’ în care este posibil ca acum să fie amplasate arme nucleare”. De pe celălalt mal al Atlanticului, New York Times apreciază că „mesajele piratate dezvăluie temerile manifestate de Europa faţă de Trump, Rusia şi Iran”.
Dar presa americană dă întâietate deciziei preşedintelui Trump de a retrage complet trupele americane din Siria. „Decizia semnalează o sistare a campaniei terestre americane prelungite împotriva Statului Islamic şi răstoarnă planurile guvernului SUA – articulate de oficialităţi de rang înalt chiar săptămâna aceasta – privind misiunea în curs, de stabilizare a zonelor aflate cândva sub controlul militanţilor”, scrie Washington Post. New York Times atenţionează că mai mulţi generali din conducerea armatei americane se opun retragerii, spunând că plecarea militarilor americani va constitui „o trădare a aliaţilor kurzi care au luptat alături de trupele americane”. Oricum, „Trump estimează că şi-a atins obiectivul în Siria, de a învinge grupul Stat Islamic”, titrează Le Figaro.
În schimb, The Guardian notează că „preşedintele francez Emmanuel Macron îşi stabilise drept prioritate naţională să-l convingă pe preşedintele american să menţină trupele în Siria, drept bastion împotriva unei resurgenţe a ISIS – şi crezuse că a reuşit”.
Iată şi „persoana anului” asupra căreia s-a oprit Financial Times: este vorba de George Soros. Cotidianul de afaceri britanic l-a ales pe investitorul şi filantropul americano-ungar drept „persoană a anului 2018” pentru rolul său de „purtător de standard al democraţiei liberale şi societăţii deschise”.
Adriana Buzoianu, RADOR
