Decizia preşedintelui Donald Trump de a retrage trupele americane din Siria şi, parţial, din Afganistan, continuă să provoace reacţii la nivel internaţional. „O retragere americană derutantă”, titrează Le Monde, comentând că, în disprețul propriilor consilieri și experți, decizia lui Trump este o lovitură devastatoare pentru cei care au luptat contra jihadiştilor alături de Statele Unite. „Organizația Stat Islamic este, desigur, foarte slăbită și cu spatele la zid, dar știrea dispariției sale definitive este cel puțin prematură. Mii de combatanți mai pot alimenta o gherilă de lungă durată și pot întreține un foc distrugător care nu ține cont de frontiere”, avertizează ziarul francez. Le Vif consideră că însăşi politica externă americană este pusă sub semnul întrebării. De altfel, Europa a reacţionat cu îngrijorare la noile schimbări de la Washington, după cum observă The Guardian. Demisia secretarului american al apărării James Mattis, văzut drept unul dintre cei mai de încredere interlocutori de la Washington şi un susţinător ferm al alianţei transtlantice, precum şi retragerea trupelor SUA din Siria şi Afganistan, fără o consultare cu aliaţii europeni, care au, la rândul lor, forţe militare în regiune, arată ruptura profundă a politicii externe a lui Donald Trump în ceea ce priveşte responsabilităţile Washingtonului faţă de Europa şi Orientul Mijlociu, comentează The Guardian.
Controversele se adună şi pe plan intern în Statele Unite. Administraţiile federale sunt paralizate după ce Senatul nu a reuşit să găsească un compromis bugetar, iar situaţia se poate prelungi până în luna ianuarie, scrie Le Soir. Acest „shutdown” este însă doar o parte dintr-o serie de evenimente mult mai îngrijorătoare după o săptămână de haos, comentează Washington Post, în timp ce Bloomberg scrie despre prăbuşirea acţiunilor pe Wall Street şi conchide că „luna de miere dintre Bursă şi Trump s-a încheiat”.
„Europa trece printr-o iarnă a nemulțumirii”, tirează Euronews. În Ungaria noi proteste împotriva „legii sclaviei”, notează BBC News, în timp ce Daily Times detaliază că seria actuală de proteste a izbucnit la data de 12 decembrie când parlamentul a trecut o lege care majorează numărul de ore suplimentare ce pot fi impuse de angajatori. „Polonia alunecă în autoritarism”, constată Washington Post, care se întreabă dacă UE îi va putea opri derapajul. „De mai mulți ani, un grup de țări din Europa Centrală care făcuseră cu succes tranziția de la sateliți comuniști sovietici la membri democratici ai UE sunt angajate în ceea ce pare a fi un marș forțat înapoi către autoritarism. Guvernele flămânde de putere din Ungaria, Polonia și România au demantelat mecanismele judiciare de control și echilibru, au redus la tăcere presa independentă și au ațâțat cu cinism pasiuni naționaliste împotriva unor străini, de la instituții UE și până la finanțistul George Soros”, comentează Washington Post. Ziarul american observă însă „drept încurajator faptul că săptămâna aceasta partidul aflat la putere în Polonia, supus presiunii atât de către Bruxelles, cât și de propriii cetățeni, s-a simțit nevoit să bată în retragere”. Decizia Curţii Europene de Justiţie, care a obligat partidul de guvernământ să renunţe la o controversată lege în domeniul justiţiei, a demonstrat că Bruxelles-ul are pârghiile necesare pentru a lupta cu derapajul autoritar, cel puțin în Polonia. Comisia Europeană poate face asta nu datorită puterii ei militare ori economice, ci pentru că o majoritate a polonezilor dorește ca țara lor să rămână parte a Europei democratice, explică Washington Post.
La randul lor, „românii au cerut mai multă democrație în cursul unui marș antiguvernamental pentru comemorarea victimelor revoltei anticomuniste a țării din 1989”, scrie acelaşi Washington Post. „Protestatarii s-au strâns în fața sediului guvernului din București purtând lumânări și steaguri românești, după care au mărșăluit spre Piața Revoluției”. Manifestanţii au scandat „Nu vrem să fim conduşi de hoți!”, cerându-i guvernului social-democrat al României să renunțe la un plan de a-i amnistia pe condamnații de corupție, mai notează Washington Post.
În plan economic, „Guvernul român adoptă o serie de impozite contestate”, titrează Le Figaro, remarcând că noul pachet de impozite impus băncilor şi companiilor energetice nemulţumeşte mediul de afaceri. Observând că noile măsuri s-au suprapus cu vizita de o zi la Bucureşti a cancelarului austriac, Sebastian Kurz, New York Times vorbeşte despre o „neobișnuit de tensionată predare a președinției rotative” a UE. Kurz a declarat că firmele austriece ar putea „să-și ia lucrurile și să plece”, precizând că măsurile din România pot duce la pierderi de locuri de muncă și la creșterea prețurilor și ar putea să-i descurajeze pe investitori. În replică, ministrul român de finanţe, Eugen Teodorovici, susţine că noile măsuri urmăresc să „mărească prosperitatea românilor, să crească investițiile și să corecteze practicile incorecte din sectoarele bancar și energetic”, notează New York Times.
În privinţa preşedinţei României la Consiliul Uniunii Europene, Serbia se aşteaptă ca Bucureştiul să sprijine integrarea sa în UE, notează cotidianul sârb Politika, relatând despre întâlnirea cvadrilaterală România, Bulgaria, Grecia şi Serbia. În timpul preşedinţiei sale europene, România va lucra pentru consolidarea colaborării regionale şi pentru integrarea în UE a celorlalte state din Balcanii de Vest, a dat asigurări, la rândul ei, premierul Viorica Dăncilă, citată de publicaţia greacă Naftemporiki.
Autor: Carolina Ciulu
