Parlamentul israelian (Knesset) a adoptat o lege referitoare la propria sa dizolvare şi organizarea de alegeri parlamentare anticipate, care vor avea loc la data de 9 aprilie 2019 – a anunţat miercuri seara canalul de televiziune israelian Channel 10. În legislativul israelian format din 120 de membri, la cea de-a treia lecturare a legii, doar doi deputaţi au votat împotriva dizolvării Knesset-ului şi 102 au votat pentru dizolvare. Decizia a fost luată de premierul Benjamin Netanyahu, după ce majoritatea parlamentară care susţine executivul israelian a scăzut la doar un singur vot în plus faţă de opoziţie. În aceste condiţii coaliţia guvernamentală a rezistat doar câteva zile, iar prim-ministrul a optat pentru alegeri anticipate, sperând că în urma acestora va obţine o majoritate mai confortabilă. De altfel, mandatul actualului parlament ar fi încetat în luna noiembrie 2019.
Şubrezirea majorităţii parlamentare însă este doar una dintre problemele premierului Netanyahu. Aşa cum v-am informat, poliţia israeliană a propus în luna februarie a acestui an inculparea lui Benjamin Netanyahu şi a soţiei acestuia Sara pentru infracțiunea de luare de mită, înşeleciune şi incompatibilitate în aşa-zisul „Dosar 4000”. Potrivit poliţiştilor politicianul care până în februarie 2017 a condus şi ministerul comunicaţiilor a favorizat grupul de firme Bezeq, aflat în proprietatea omului de afaceri Saul Elovitch. În schimbul intervenţiilor premierului, portalul de ştiri Walla – aflat în proprietatea lui Elovitch – a difuzat doar informaţii favorabile despre familia Netanyahu. Mai mulţi ziarişti au declarat autorităţilor că zilnic erau supuși presiunilor pentru a scrie doar de bine despre prim-ministru şi soţia acestuia. Netanyahu contestă vehement acuzaţiile. În opinia sa totul nu este decât „o vânătoare de vrăjitoare din motive politice” declanşată împotriva sa.
În acest moment eventuala inculpare al premierului depinde de procurorul general Avichal Mandelbli. Acesta studiază de peste10 luni dosarul fără să fi luat o decizie. Situaţia este complicată pentru că Mandelbli este considerat omul lui Netanyahu – scrie The Jerusalem Post. Prim-ministrul l-a numit pe Mandelbli în funcţia de procuror general şi în trecut acesta a lucrat în calitate de şef de cabinet al prim-ministrului Netanyahu. Împotriva premierului au mai fost declanşate cercetări penale în două dosare de importanţă mai mică, dar în ambele cazuri procurorii au decis clasarea acestora. Şansele lui Netanyahu de a rămâne la putere s-ar diminua însă substanţial, dacă până în aprilie Avichal Mandelbli ar decide inculparea sa. „Acum soarta ţării este în mâinile lui Avichal Mandelbli” – notează aceeaşi publicaţie.
Potrivit celor mai recente sondaje de opinie – publicate de Reuters şi citate de Channel News Asia – majoritatea populaţiei nu doreşte ca Netanyahu să rămână în fotoliul de premier, dar ceilalţi contracandidaţi sunt şi mai nepopulari decât acesta. Încă nu se ştie câte partide vor candida în alegeri, dar potrivit măsurătorilor partidul Likud condus de actualul premier ar obţine 30 de mandate în parlamentul cu 120 de locuri, ceea ce ar reprezenta o majoritate relativă şi astfel ar putea să înceapă crearea unei coaliţii în jurul Likud. Dacă va reuşi, atunci ar putea să fie cel mai longeviv prim-ministru în această funcţie, depăşindu-l pe David Ben-Gurion. Sprijinul popular al lui Netanyahu şi a partidului Likud a rămas neschimbat din 2015, când au primit tot 30 de mandate. Acest lucru denotă că scandalul de corupţie din jurul său nu i-a afectat popularitatea. Pe locul doi în preferinţa electoratului este Benny Gantz, fostul şef de stat major al armatei izraeliene, care însă nu şi-a înregistrat în mod oficial partidul în fruntea căruia ar participa la alegeri. Benny Gantz este sprijinit în primul rând de electoratul de stânga şi stânga moderată. Pe următoarele locuri se situează Jair Lapid, preşedintele partidului Jes Atid (Există viitor) Naftali Bennett, preşedintele Partidului Casa Evreilor şi Avi Gabay, preşedintele Alianţei Sioniste. Ultimele două formaţiuni politice sunt cunoscute drept forţe radicale de dreapta. Gantz a declarat în multe rânduri că este preocupat de posibilitatea intrării sale în politică. Fostul lider militar de 59 de ani a spus că dacă se va decide să candideze în alegeri, atunci o va face într-un partid nou, pentru că nici unul din cele existente nu îi reprezintă interesele. În urma acestei declaraţii, numele său a apărut în sondaje de opinie.
În istoria relativ scurtă al Israelului, nu ar fi acesta primul caz în care un politician de top să fie condamnat. Fostul prim ministru Ehud Olmert a fost condamnat pentru corupţie şi împiedicarea justiţiei, dar până la urmă nu și-a executat condamnarea de 19 luni. În schimb, fostul preşedinte al ţării, Mose Katsav, a executat 5 din cei 7 ani de închisoare la care a fost condamnat pentru că a violat o femeie şi a hărţuit sexual o alta.
Székely Ervin, Rador
