România se află într-o criză politică de durată, relaţia sa cu UE este încordată. În ianuarie ţara preia pentru prima oară preşedinţia Consiliului UE, tocmai cu puţin înaintea brexitului şi a alegerilor europene.
În după-amiaza ploioasă de la Bruxelles urma ca evenimentele să se desfăşoare într-o atmosferă politicoasă şi conformă ordinii de zi. Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker o întâmpină în clădirea Berlaymont, inima Comisiei UE, pe şefa guvernului român Viorica Dăncilă, sărutându-i mâna. „Mă bucur să mă aflu aici”, spune Dăncilă zâmbind. În acelaşi timp în culise se percepe rumoare.
În ianuarie România preia pentru şase luni funcţia de preşedinte al statelor UE. Pe ordinea de zi de află brexitul, noul buget al UE, alegerile europene, soluţionarea problemei migraţiei – toate subiecte de importanţă majoră. Dar cum să funcţioneze toate acestea?
Abia în urmă cu şase săptămâni au fost schimbaţi prin procedură de urgenţă şase miniştri români. Guvernul social-democraţilor postcomunişti şi al liberalilor şi-a pierdut în urmă cu câteva zile majoritatea din Camera Deputaţilor.
În noiembrie Comisia UE a prezentat un raport devastator pentru Bucureşti, acuzând guvernul de promulgarea unor legi penale abuzive, pentru protecţia corupţiei „de la cel mai înalt nivel”, şi de serios regres în privinţa statului de drept.
„România respectă regulile UE”, îi dăscăleşte Dăncilă pe ziariştii prezenţi. Repetă tot mereu această frază asemenea unui robot. În privinţa statului de drept Juncker vorbeşte despre „o problemă bilaterală” care nu influenţează preşedinţia UE. Nu vrea să inflameze şi mai mult conflictul, cu câteva săptămâni înaintea preluării preşedinţiei consiliului UE.
Însă fără rezultat. Dăncilă a lansat împotriva Bruxelles-ului atacuri foarte furioase. Poziţia critică a UE se bazează „exclusiv pe faptul că România este o ţară est-europeană”. A cerut ca „această ţară să fie respectată” şi a anunţat că „nu mai acceptă aceste atacuri”.
Preşedinţia română a UE va constitui un dezastru pentru Europa? Preşedintele Klaus Iohannis a criticat şi fulgerat, afirmând că guvernul în exerciţiu „este o greşeală a democraţiei române”, în care lucrurile se defăşoară „când aşa, când aşa”. În ceasul al 12-lea ţara sa „este total nepregătită”.
Acum preşedintele tace, se pare din cauza presiunii de la Bruxelles. „În România domneşte o situaţie haotică. Guvernul se află sub o presiune politică internă, nu are timp să se mai ocupe cu adevărat şi de Europa. Acest lucru va fi catastrofal” – a declarat cotidianului citat europarlamentarul UCS Markus Ferber, completând cu privire la sistemul justiţiei din România: „Cum ar putea acest guvern să ducă în numele statelor UE tratative credibile privind combaterea spălării de bani sau preluarea controlului asupra băncilor?”
Expertul UCD pentru probleme externe Elmar Brok a precizat că va trebui „să se verifice cu seriozitate” dacă Parlamentul European nu ar trebui să pună în aplicare în cazul României procedura prevăzută de articolul 7. În cazuri extreme astfel de proceduri ar putea duce la retragerea dreptului de vot.
În culise Comisia Europeană lucrează cu toată puterea la pregătirea tehnică a preşedinţiei Consiliului UE. Încearcă, atât cât se poate, să preia frâiele. Dar va fi oare de ajuns? Vor fi de acord Dăncilă şi liderul ei de partid Liviu Dragena? O propunere din partea Finlandei privind un schimb cu România a fost respinsă cu indignare de MAE de la Bucureşti.
Din punctul de vedere al politicii interne România traversează de doi ani o criză de durată. După alegerile parlamentare din 2016 ţara este guvernată de o coaliţie formată din partidul postcomunist PSD şi alianţa liberal-democrată ALDE. Actualul premier, Viorica Dăncilă, se află în funcţie din ianuarie.
Este însă percepută atât în România cât şi în capitalele europene drept o marionetă a lui Dragnea, preşedintele partidului de guvernământ PSD. Dragnea, în vârstă de 56 de ani este omul cel mai puternic din ţară. A fost condamnat pentru tentativă de fraudă electorală. În iunie anul acesta a fost condamnat cu suspendare la trei ani şi jumătate, dar a înaintat recurs.
De mai bine de doi ani coaliţia social-liberală lucrează la implementarea unei reforme controversate ale justiţiei. Numeroase legi adoptate în 2018 slăbesc independenţa justiţiei şi au drept scop scoaterea de sub urmărire penală a politicienilor corupţi. În acelaşi timp guvernul ia măsuri împotriva adversarilor săi: media şi organe ale justiţiei sunt supuse unor presiuni, iar procurorii care acţionează împotriva corupţiei sunt demişi. Cazul cel mai cunoscut a fost cel al fostului şef al DNA Laura Codruţa Kövesi, care a pus sub acuzare numeroşi înalţi funcţionari şi politicieni şi care a fost revocată din funcţie în cursul verii.
„România ar fi avut prilejul să se prezinte prin intermediul preşedinţiei Consiliului UE drept un partener puternic şi constructiv. În schimb Europa vede acum o ţară puternic divizată care se află de asemenea într-un conflict de valori cu UE” – afirmă Martin Sieg, reprezentant al Fundaţiei Konrad Adenauer din Bucureşti. Aceasta în pofida faptului că sub preşedintele Iohannis ţara s-a prezentat multă vreme ca un partener de încredere al UE. Preşedinţia Consiliului UE va putea în cel mai bun caz să modereze România, dar fără a contribui cu impulsuri proprii.
Sieg este îngrijorat şi din cauza retoricii care devine tot mai ostilă faţă de UE. Astfel, în ultima săptămână Dragnea a cerut guvernului ca până la mijlocul lunii ianuarie să adopte prin ordonanţă de urgenţă o controversată lege a amnistiei. Acest lucru ar fi favorabil înainte de toate unor politicieni şi funcţionari corupţi – în primul rând lui Dragnea însuşi.
Datorită unor măsuri ca acestea, încă de la începutul guvernării s-au înregistrat în repetate rânduri proteste de masă. În august au ieşit în stradă la Bucureşti peste 100.000 de demonstranţi care au cerut demisia „hoţilor”, cum au calificat guvernul.
România aparţine şi în continuare ţărilor celor mai sărace din UE, chiar dacă în ultimii ani economia ţării a evoluat favorabil. Salariul mediu net este de 535 euro, iar dintre cei 20 milioane de locuitori peste trei milioane muncesc în străinătate.
Unul din principalii organizatori ai protestelor este grupul „Corupţia ucide”, fondat de Florin Bădiţă, în vârstă de 30 de ani. „Nu avem o infrastructură raţională, autostrăzi sau un sistem de sănătate funcţional. Nu există transparenţă, nu ştim ce se întâmplă cu impozitele noastre. Însă în ultimii doi ani şi jumătate guvernul a fost ocupat doar de reformarea justiţiei”, a declarat Bădiţă cotidianului citat.
Protestele din august au fost împrăştiate de poliţie cu gaze lacrimogene şi tunuri de apă. În decembrie, cu prilejul Zilei naţionale a României, au venit din nou câteva mii de oameni la Bucureşti pentru a protesta. Referitor la preşedinţia Consiliului UE, Bădiţă a afirmat aproape cinic: „Va fi un dezastru. Dar cel puţin atunci vor vedea cu toţii cât de incompetent este acest guvern.”
DIE WELT (Germania), 25 decembrie 2018 – Autori:Teresa Pfützner, Christoph B. Schlitz
https://www.welt.de/politik/ausland/article185853826/Ratspraesidentschaft-Wird-der-rumaenische-EU-Vorsitz-zu-einem-Desaster-fuer-Europa.html
Traducerea: Imola Stănescu
