Anunţul-şoc al preşedintelui SUA privind retragerea trupelor americane din Siria continuă să suscite reacţii în presa internaţională. Cotidianul elveţian LE TEMPS reaminteşte că Donald Trump, care se opune de mult timp prezenţei americane în acest conflict prea costisitor în opinia sa, a luat această decizie considerând că trupele americane nu mai sunt utile în Siria, deoarece gruparea Statul Islamic este «în mare parte învinsă». Sub titlul „Ameninţarea de la Casa Albă”, New York Times afirmă că abandonarea Siriei și retragerea trupelor convin doar militanților islamişti, Turciei, președintelui sirian Bashar al-Assad, Rusiei și Iranului. „Abandonăm partenerii kurzi, lăsându-i vulnerabili la o ofensivă a Turciei, după ce ei au făcut munca dificilă de subminare a ISIS, şi nu în ultimul rând îi abandonăm pe aliaţii britanici şi francezi detaşaţi în zonă”, subliniază cotidianul american. Reacţiile acestora nu au întârziat să apară: președintele francez, Emmanuel Macron, şi-a exprimat profundul regret faţă de această decizie, declarând că “un aliat trebuie să fie de încredere şi să se coordoneze cu ceilalți aliați ai săi”, după cum transmite France 24, care precizează că Macron a dat asigurări că îşi menţine angajamentul în Siria. La rândul său, cotidianul belgian Le Vif notează că alţi aliaţi sunt acum importanţi pentru Washington, dovadă recent stabilita vizită a lui Trump la Ankara, la invitaţia omologului său turc, sub pretextul stabilirii termenilor controversatei retrageri.
„Preşedintele american, tot mai izolat la Washington”, scrie la rândul său cotidianul francez LES ECHOS, pentru care demisia generalului Jim Mattis de la Apărare a antrenat o undă de şoc politică, tabăra republicană fiind tot mai fisurată. Mattis este ultimul dintre «generalii lui Donald Trump» care a părăsit Administraţia, ceea ce înseamnă că au plecat toţi cei capabili să ţină piept capriciilor preşedintelui, avertizează Les Echos. În timp ce solicitarea insistentă a preşedintelui de a obţine finanţare din partea Congresului pentru Zidul cu Mexicul a dus la blocarea parţială a Guvernului federal, un al doilea copil-imigrant aflat în custodia Statelor Unite moare, aflăm din Washington Post.
Un alt aliat tradiţional al SUA, Israelul, traversează o criză politică care „a dus la anunţul dizolvării Parlamentului şi al organizării de alegeri anticipate”, aflăm din Le Soir: „Toate partidele din coaliția aflată la putere în Israel au căzut de acord pentru organizarea de alegeri legislative anticipate la începutul lui aprilie 2019, după cum a transmis partidul de dreapta al premierului Benjamin Netanyahu, Likud”. Fostul premier israelian Ehud Barak, citat de JERUSALEM POST, afirmă că următoarele alegeri sunt cele mai importante din istoria Israelului de după asasinarea lui Yitzak Rabin din anul 1995. Barak a mai declarat că s-ar putea alătura unei coaliții politice pentru a-l înfrânge pe Netanyahu, aflat vreme îndelungată în funcție, dar a subliniat că nu se vede în postura de premier. Ehud Barak l-a atacat public pe Netanyahu în ultimii ani, comparându-l pe el și pe soția lui Sara cu Nicolae şi Elena Ceaușescu, ajunși celebri pentru corupția și stilul lor epicurian de viață din România socialistă, până la execuția lor în 1989, mai citim în Jerusalem Post.
După cum transmit agenţiile TASS şi RBK, preşedintele Ucrainei, Petro Poroşenko, a anunţat miercuri încetarea legii marţiale pe teritoriul ţării. Poroşenko a subliniat că nu are de gând să prelungească termenul acesteia şi şi-a explicat decizia prin faptul că nu doreşte să limiteze dreptul cetăţenilor de a alege şi de a fi aleşi, în contextul în care alegerile prezidenţiale vor avea loc la data planificată, respectiv 31 martie 2019. Pe acelaşi subiect, NEZAVISIMAIA GAZETA titrează: „Starea de război din Ucraina se încheie, însă nimeni nu știe ce ne va aduce Anul Nou”, şi explică: „În Donbass se ştie că tancuri și alte echipamente grele sunt desfășurate la granița dintre Republica Populară Donețk și Republica Populară Lugansk, ambele nerecunoscute, și se așteaptă un război-fulger al lui Poroșenko în preajma alegerilor prezidențiale din Ucraina”.
Între atâtea conflicte deschise sau mocnite, sărbătoarea Crăciunului aduce o lumină a speranţei. Papa Francisc a celebrat liturghia Naşterii Domnului în Basilica Sfântul Petru, îmbrăcată în culorile alb şi auriu, însemne ale bucuriei, purităţii şi regalităţii, după cum detaliază cotidianul italian Il Messaggero. Cu aceasta ocazie, Suveranul Pontif i-a îndemnat pe credincioşi „să depăşească egoismele şi lăcomia”, reamintind cu tristeţe că „prea puţini oameni sărbătoresc cu generozitate şi prea mulţi nu au pâine să trăiască”.
(Ruxandra Lambru)
