Ne apropiem de sfârşitul acestui an, un an ajuns acum la ora bilanţurilor, astfel încât ar fi poate bine de văzut la ce s-ar putea aştepta de la el câţiva dintre liderii lumii.
„De această dată, nu este vorba despre un clişeu, ci despre un avertisment real: alegerile din 2019 ar putea fi cele mai importante de după întemeierea statului Israel, cu 70 de ani în urmă”, subliniază coatidianul israelian „Ha’aretz”. Acelaşi ziar mai afirmă că „va fi vorba despre nişte alegeri în care candidatul cu cele mai mari şanse este un om pe care poliţia şi procuratura vor să îl pună sub acuzare pentru cel puţin două cazuri legate de mită”. Ziarul se referă la premierul israelian Benjamin Netanyahu şi se îndoieşte totodată că, „în vreo democraţie occidentală, s-ar mai fi înregistrat vreodată un asemenea caz”. Potrivit ziarului „The Times of Israel”, „Netanyahu ar fi ameninţat că nu va demisiona chiar dacă va fi pus sub acuzare”. Dar, în ziarul „The Jerusalem Post”, partidul premierului, Likud, respinge o asemenea ipoteză”.
În Europa, un articol din cotidianul britanic „Daily Express” are un titlu cât se poate de incitant: „Dominaţia lui Putin în 2019: Rusia îşi croieşte deja drumul printr-o lune în rapidă schimbare”. Ziarul obervă că „Vladimir Putin intră în 2019 de pe o poziţie puternică la nivel mondial, dând la o parte dificultăţile economice de acasă şi ieşind nevătămat din atantatul de la Salisbury, din presupusele crime de război comise în Siria şi în Ucraina şi din acuzaţiile pe tema posibilului său amestec în democraţia Statelor Unite”. Un alt ziar britanic, „The Guardian”, este cam de aceeaşi părere: „Declinul treptat al aşa-zisei Pax Americana şi ascensiunea Chinei îi vor deschide Rusiei noi opţiuni, atât pozitive, cât şi negative. Deocamdată, atâta vreme cât Occidentul rămâne ostil Rusiei, sistemul lui Putin este relativ în singuranţă”.
În ceea ce îl priveşte, prin vizita sa-surpriză în Irak, perşedintele american Donald Trump i-a asupărat pe liderii irakieni, care, după cum aflăm din ziarul „USA Today”, au cerut retragerea din ţară a trupelor americane. Potrivit revistei „Time”, „prin această vizită, Trump şi-a demonstrat o dată în plus contadictoria sa politică externă”. Un exemplu al acestei politici ar putea fi şi o declaraţie a lui Trump, citată de ziarul francez „”Le Monde”: „Statele Unite nu pot continua să fie jandarmul lumii”.
În sfârşit, titlul unui articol de publicaţia franceză „Le Point”, ne atrage atenţia. „UE criticată, România preia conducerea”. Publicaţia opinează că „degradarea relaţiilor Bruxelles-ului cu guvernul româm intervine în cel mai post moment, întrucât, pentru prima dată, Bucureştiul va deţine preşedinţia semestrială a UE”. Publicaţia financiară franceză „Les Echos” opinează şi ea, „pentru UE urmează un semestru tumultuos”. „Ce se va mai întâmpla cu România, cea care se clasa în mod regulat printre ţările cele mai eurofile după aderarea din 2007?”, se întreabă acelaşi ziar. Dar publicaţia „Libération” are alte opţiuni, preocupată fiind de tradiţiile româneşti, iar titlul unui articol ne atrage atenţia în mod special: „În România, dans cu urşii”.
Alexandru Danga, Agenţia de presă RADOR
