România a preluat, pentru prima dată de la aderare, cârma Uniunii Europene, scrie presa internaţională. Cu alegerile pentru Parlamentul European, Brexit şi criza migraţiei de gestionat, România va contribui la stabilirea agendei, într-un moment crucial pentru blocul comunitar, opinează Euronews. Rolul României în fruntea UE survine pe fondul unor tensiuni cu Bruxelles-ul privind erodarea normelor democratice, adaugă EUObserver. România acuză UE că o tratează ca pe o ţară de mâna a doua, titrează The New York Times. Financial Times reţine că România asigură că va fi un mediator onest în timpul mandatului său european, reprezentând toate statele membre în egală măsură. Într-un climat de neîncredere inedit în raport cu Bruxelles-ul, România merge pe urmele Ungariei şi ale Poloniei, acuză Le Monde, Ouest France crede că Bucureştiul alunecă pe aceeaşi pantă autoritară ca Budapesta şi Varşovia, iar L’Observateur scrie că tensiunile din politica românească riscă să reprezinte o presiune asupra preşedinţiei UE. The Guardian menţionează că preşedinţia ţării noastre va fi neobişnuit de scurtă, deoarece alegerile din luna mai vor pune în aşteptare procesul de luare a deciziilor, în primăvară. Totuşi, preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, într-un mesaj adresat autorităţilor române, s-a declarat încrezător că România va şti să aducă rezultate bune, reţine Il Manifesto. Preşedinţia României la Uniunea Europeană nu promite nimic bun pentru Rusia, este de părere Nezavisimaia Gazeta, considerând că Bucureştiul se va concentra pe teme ca aprofundarea unităţii euro-atlantice, dar şi pe integrarea cu Republica Moldova şi pe programul Parteneriatului Estic.
Într-o analiză a relaţiilor dintre Occident şi Rusia în 2019, Le Monde Diplomatique apreciază că Rusia va dori în continuare să se afirme în Marea Neagră. La rândul său, agenţia rusă Regnum notează că scutul antirachetă de pe teritoriul Statelor Unite ale Americii nu este în măsură să respingă un atac cu rachete din partea Rusiei, însă elementele sistemului militar american instalate în România şi în Polonia ar putea fi folosite ca arme ofensive. Tot Regnum anunţă că Arabia Saudită şi Kuweitul vor cumpăra sisteme de apărare anti-rachetă de la SUA, valoarea totală a contractelor ridicându-se la 1,8 miliarde de dolari. Sisteme de rachete Patriot PAC-3, proiectate să intercepteze rachete tactice balistice şi de croazieră, au mai fost achiziţionate de către departamentele militare ale Statelor Unite, Germaniei, Japoniei, Coreei de Sud, Taiwanului, Suediei, Poloniei, Emiratelor Arabe Unite, României şi Olandei, enumeră Regnum.
Ce riscuri politice ne aşteaptă în 2019? întreabă Pravda şi răspunde: anul 2019 riscă să devină cel mai periculos din acest secol, când societatea umană trece printr-o perioadă de transformare profundă. Provocările la adresa Rusiei vor continua, estimează ziarul şi prezice că America se va retrage din Tratatul privind forţele nucleare intermediare, INF. În consecinţă, în anul care a început, este de aşteptat amplasarea de rachete americane cu rază medie nu numai în Asia, pentru descurajarea Chinei, ci şi în Europa, pentru descurajarea Rusiei, scrie Pravda. În privinţa disputelor dintre Statele Unite şi China, publicaţia subliniază că, în lipsa unor noi acorduri, consecinţele acestor tensiuni vor duce la prăbuşirea Organizaţiei Mondiale a Comerţului şi încetinirea economiei mondiale. Referitor la Iran, Pravda crede că, dacă eforturile europene de salvare a acordului nuclear vor eşua, Teheranul va relua producţia de combustibil nuclear şi va încerca să blocheze Strâmtoarea Hormuz, prin care trec zilnic 30% din livrările de ţiţei din lume. În acelaşi timp, acordul SUA cu Phenianul privind denuclearizarea ar putea să nu mai aibă loc. În caz de eşec, preşedintele american Donald Trump va încerca să facă presiuni asupra Japoniei şi Coreei de Sud, pentru a dubla cheltuielile privind prezenţa militară a Americii în regiune.
La Palatul Imperial de la Tokyo, peste 150.000 de persoane au asistat la ultimul discurs de Anul Nou al împăratului Akihito,
informează Asahi Shimbun. „La acest început de an mă rog pentru pacea şi fericirea poporului japonez şi întregii lumi”, a declarat suveranul nipon, citat de Japan Times. Într-un gest inedit în ultimii 200 de ani, după o domnie de 30 de ani, considerată în Ţara Soarelui Răsare o eră a păcii, împăratul Akihito va abdica, pe 30 aprilie, aminteşte revista Time.
Cristina Zaharia
